Miniștrii Agriculturii din Franța și Germania au respins propunerea CE de a diminua bugetul pentru PAC post-2020, insistând că fondurile alocate ar trebui să rămână la nivelul actual. Ministrul francez Stéphane Travert și omologul său german, Julia Klöckner, au semnat luni (16 iulie) o declarație comună privind viitoarea PAC, care a fost prezentată la Consiliul UE AGRI din Luxemburg, susținând că bugetul PAC ar trebui să rămână la nivelul actual, notează Euractiv.com.
Acuze: CE vrea să dețină controlul PAC
Ca urmare a Brexit-ului și a apariției unor noi priorități, cum ar fi securitatea și imigrația, Comisia a propus o reducere cu 5% a finanțării PAC în cadrul propunerilor bugetare ale UE pentru 2021-2027, până la 365 miliarde de euro.
Franța, cel mai mare beneficiar al fondurilor PAC, dar și alte state membre, precum Spania și Grecia, și-au exprimat nemulțumirea față de propunerea CE prin „Declarația de la Madrid“.
Pe de altă parte, Farm Europe, un puternic grup specializat în strategii pe probleme agricole, a realizat un studiu care a constatat că noul model de guvernare post 2020 în UE acordă, de fapt, mai multe competențe CE decât statelor membre.
Conform propunerilor Executivului UE, anunțat în iunie anul trecut, va fi adoptat un nou „model de livrare“, în cadrul căruia statelor membre li se va acorda mai mult spațiu pentru a-și prezenta propriile strategii naționale, care, teoretic, trebuie să respecte obiectivele generale stabilite de EU. Dar Farm Europe consideră că lucrurile vor sta exact invers: „Odată cu propunerea de schimbare a paradigmei, puterea de a construi PAC și viziunea pentru viitorul agriculturii UE s-ar muta de la co-legislatori la puterea exclusivă a CE de a aproba sau nu orice strategie națională sau regională“. Această abordare oferă CE un „cec în alb“ pentru a supraveghea PAC, se arată în studiul citat.
Oficialii CE au declarat că noile propuneri pentru 2020-2027 ar trebui să modernizeze și să simplifice PAC. Dar mai multe state membre au criticat Executivul european, spunând că măsurile propuse vor face situația și mai complicată. „Cerințele lor sunt deosebit de ridicate și par să conducă la o creștere a birocrației și a sarcinii administrative pentru statele membre și beneficiari“, a declarat ministrul grec al Agriculturii, Evangelos Apostolou.
România respinge tăierile de fonduri
România s-a opus încă din toamna trecută, atunci când CE a făcut prima comunicare pe această temă, plafonării subvențiilor în viitoarea PAC. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a reafirmat luni, la Luxembourg, că plafonarea subvențiilor pentru România, în planul deciziei generale, „este de neacceptat“.
Totodată, Daea a subliniat, în cadrul Consiliului miniştrilor Agriculturii din statele UE, că indicatorii de performanţă pentru plăţile directe (prevăzuți în noul plan al PAC, n.r.) pot deveni o povară suplimentară, cu posibile interpretări diferite: „În ceea ce priveşte subsidiaritatea, considerăm că există riscul unei aplicări neunitare a PAC, ce poate expune şi mai mult statele membre la corecţii financiare din partea structurilor de control ale UE.(…) Plafonarea plăţilor directe pentru fermieri este de neacceptat, producând greutăţi şi în procesul de simplificare şi subsidiaritate, ceea ce reprezintă un element în plus de îngrijorare“.
Totodată, ministrul a arătat că noul model de realizare de raportare a performanţei, sistemul de monitorizare pentru Fondul FEGA şi măsurile de piaţă şi evaluarea performanţei anuale vor creşte mult povara administrativă pentru statele membre şi vor implica resurse financiare şi umane. „Procesul de proiectare, implementare şi aprobare a planurilor strategice riscă să întârzie punerea în aplicare a măsurilor, în special acordarea plăţilor directe către fermieri. Perioada de tranziţie este necesară a fi instituită la doi ani“, a subliniat Petre Daea. Ministrul a menţionat, în context, că România consideră că propunerile înaintate de către Comisie (cu privire la PAC, n.r.) necesită încă îmbunătăţiri, care, alături de propunerile celorlalte state membre şi de interpretarea corectă a lor, vor determina o simplificare reală a Politicii Agricole Comune.
Ce modificări a propus CE
Printre propunerile CE pentru modernizarea şi simplificarea PAC se află un nou mod de lucru, statele membre urmând să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte utilizarea alocărilor. Astfel, statele membre vor avea şi posibilitatea de a transfera până la 15% din alocările lor din PAC între plăţile directe şi dezvoltarea rurală şi invers, cu scopul de a se asigura că priorităţile şi măsurile lor pot fi finanţate. Potrivit CE, plăţile directe vor constitui în continuare o parte esenţială a politicii, asigurând stabilitate şi previzibilitate pentru fermieri, însă vor fi reduse începând de la 60.000 de euro şi plafonate pentru plăţi peste 100.000 de euro pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate şi costurile cu forţa de muncă. Se va acorda prioritate fermelor mici şi medii, care vor primi un sprijin mai mare pe hectar, şi ajutorului acordat tinerilor. Totodată, plăţile directe vor fi condiţionate de cerinţe mai stricte privind mediul şi clima. Un procent de cel puţin 30% din fiecare alocare naţională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu şi climă, precizează CE.
