Curtea Constitutionala a facut publica motivatia in baza careia a declarat acum o saptamana ca fiind neconstitutionale modificarile operate de Parlament la Legea referendumului. Curtea Constitutionala explica de ce presedintele are dreptul sa faca oricand referendum, iar in privinta posibilitatii ca el sa fie demis mai usor judecatorii au cerut reglementare unitara pentru presedinte, indiferent din ce tur de scrutin e ales.
In legatura cu interdictia impusa de Parlament ca presedintele sa nu poata convoca referendum simultan sau cu sase luni inaintea oricarui tip de alegeri, Curtea a constatat ca textul este neconstitutional deoarece sunt incalcate articolele 90 si 95 din Legea fundamentala. Potrivit Curtii, "din analiza celor doua texte constitutionale rezulta ca referendumul se poate desfasura oricand in cursul anului, daca Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei. Asadar, potrivit Constitutiei, nu exista nici o alta conditie care sa interzica organizarea si desfasurarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European, ori intr-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate".
Curtea Constitutionala a respins, de asemenea, si modificarea legii in sensul simplificarii majoritatii in baza careia poate fi demis presedintele – demontand in special principiul simetriei (cu cate voturi ai fost ales cu tot atatea sa fii si demis), invocat de PSD si de premierul Calin Popescu Tariceanu in timpul disputei publice pe aceasta tema. "Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusa posibilitatea aplicarii acestuia in dreptul public." De asemenea, CC a respins ca nefiind constitutionala distinctia operata de parlamentarii opozitiei si ai PNL intre presedintele Romaniei ales din primul tur si cel ales din turul al doilea si constata ca, in logica acestor reglementari nou-introduse, nu exista prevederi pentru o a treia "categorie" de presedinte – cel interimar, care, nefiind ales prin vot, nici nu ar putea fi demis. In concluzie, Curtea cere un tratament juridic unitar, indiferent daca a fost ales din primul sau din al doilea tur.
