Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproape 18 milioane de oameni din întreaga lume își pierd anual viața din cauza bolilor cardiovasculare. Persoanele cu părinți, frați sau bunici cu astfel de afecțiuni au un risc crescut de a suferi de o afecțiune cardiovasculară de-a lungul vieții. Însă un cuvânt important de spus în declanșarea bolilor îl are lipsa mişcării, pe lângă fumat, excesul de grăsimi animale, obezitate, stres, abuzul de alcool, hipertensiune, valorile crescute ale colesterolului, trigliceridelor și glicemiei.
Medicii atrag atenţia că, în multe cazuri, bolile cardiovasculare nu dau simptome decât în stadii avansate. „Aceste persoane se simt bine, nu se confruntă deloc cu simptome supărătoare. Totul e în regulă, nu există dureri sau tulburări respiratorii. Dar când ajung la cardiolog, iar acesta aplică anumite tehnici, face anumite măsurători ale fluxului sanguin, evaluează circulația sângelui prin vase și calculează riscul cardiovascular, analizând și grăsimile din sânge, glicemia, tensiunea arterială și mulți alți parametri, atunci există posibilitatea să iasă la iveală anumite probleme cardiovasculare. Iar aceste situații sunt în proporție de 40% în practica noastră curentă“, avertizează prof. dr. Sinan Dagdelen, unul dintre cei mai renumiţi cardiologi din lume.
Sedentarismul, factor de risc
Riscul de a face o afecțiune cardiovasculară crește după vârsta de 40 de ani la bărbați și după 50 la femei. Însă, dacă o persoană are o rudă de gradul 1 cu o astfel de afecțiune, riscul crește chiar după vârsta de 20 de ani. În aceste condiții vizita la un specialist cardiolog devine obligatorie pentru a calcula riscul de boală și pentru a stabili un program care să prevină o afecțiune gravă.
„Când evaluăm riscul, luăm în calcul moștenirea genetică, dieta, nivelul de activitate fizică, dislipidemiile, stilul de viață, fumatul, consumul de alcool, procentul de grăsime din corp, indexul de masă corporală, valorile tensiunii etc. În funcție de scorul de risc, ajustăm și recomandările în privința frecvenței cu care pacientul trebuie să meargă la medicul cardiolog. În plus, îi putem recomanda schimbări ale stilului de viață care ar putea normaliza valorile unor teste care nu sunt în parametri normali și ar putea reduce riscul de afectare cardiovasculară. De asemenea, putem recomanda și medicație. În orice caz, monitorizarea periodică, în funcție de situație, este vitală“, completează expertul cardiolog. El mai spune că pericolul de îmbolnăvire poate fi redus chiar şi prin practicarea unor sporturi uşoare în aer liber şi plimbări în natură. Mişcarea în aer liber accelerează respiraţia, inima începe să lucreze mai mult şi să pompeze sânge oxigenat către toate părţile corpului. Astfel, aerul curat ajută la întărirea sistemului imunitar, reglează
metabolismul şi favorizează creşterea celulelor nervoase şi a sinapselor.
Activitatea fizică reduce colesterolul rău
În unele cazuri, specialiștii recomandă medicamente pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară, printre acestea fiind și cele destinate normalizării colesterolului. „Studiile clinice care se întind pe zeci de ani și care au fost făcute peste tot în lume – SUA, India, Europa – confirmă faptul că, dacă un pacient are un risc crescut de boală cardiovasculară, atunci trebuie să aplicăm terapiile pentru reducerea colesterolului și implicit, a riscului de boală. Este adevărat că un pacient sănătos care nu are un risc crescut de boală cardiovasculară nu trebuie să ia neapărat medicație pentru scăderea colesterolului. În acest caz, pot fi benefice schimbările din stilul de viață, dieta şi exercițiile fizice putând reduce cu 30% nivelul colesterolului crescut. Dar dacă pacientul este deja diagnosticat cu o afecțiune coronariană și are acumulări de colesterol în vasele de sânge, vorbim despre prevenția secundară, iar peste 100 de studii clinice susțin necesitatea medicației pe termen lung de scădere a colesterolului în această situație“, completează dr.
Dagdelen.
7 beneficii ale mersului pe jos în natură
1. În parcuri şi în zonele împădurite, nivelul de oxigen este mai mare, iar frunzele au un efect de filtrare a poluanţilor atmosferici. Astfel, respirăm aer curat, ne îmbunătăţim rezistenţa la efort şi ne menţinem la o greutate corporal optimă.
2. Culoarea cerului şi a ierbii reglează ritmul circadian şi sporeşte calitatea somnului.
3. Mersul pe jos şi expunerea la soare stimulează producţia de serotonină, dopamină şi endorfine, hormonii fericirii. Specialiştii susţin că acest lucru ţine departe anxietatea şi depresia.
4. Prin vitamina D a cărei sinteză o realizează şi prin efectul direct asupra nervului optic şi al creierului, razele solare stimulează procesele vitale ale organismului.
5. Adulţii cu vârste între 18 şi 65 de ani au nevoie de 30 de minute de mişcare în aer liber în fiecare zi, iar copiii, de 60 de minute.
6. Mersul este o formă de mişcare ce antrenează majoritatea muşchilor şi a articulaţiilor, inclusiv toată greutatea corpului, fiind benefic pentru oase, dar şi la întărirea rezistenţei cardiovasculare.
7. Chiar și 5 minute de mișcare în aer liber pot îmbunătăţi funcţiile creierului, potrivit unui studiu publicat în revista Environmental Science and Technology.
Recomandări
1. Consultă medicul înainte de a face efort în cazul în care te confrunţi cu probleme de sănătate;
2. Consumă lichide pentru a te hidrata optim;
3. Fii atent/ă la semnalele pe care
ţi le dă corpul şi ţine cont de limitele de rezistenţă;
4. Dacă te simţi obosit/ă, odihneşte-te apelând la exerciţii de relaxare;
5. Este indicat să foloseşti un echipament adecvat mai ales pentru drumeţiile montane.
Mișcarea fizică făcută zilnic este un aliat important al sănătății sistemului cardiovascular. Mai multe studii internaţionale au demonstrat că sportul în aer liber este mult mai sănătos decât cel efectuat în spaţii închise.
