Migratia masiva a romanilor a adus miliarde de euro in tara, a stimulat consumul populatiei, constructia de locuinte, vanzarile hipermarket-urilor si ale importatorilor de produse electrocasnice, a combatut eficient saracia a milioane de familii si a produs o schimbare profunda a mentalitatilor lucratorilor, care s-au „ciocnit” cu obiceiurile civilizatiei occidentale. Insa o parte a acestor castiguri risca acum sa se compromita. Efectele pozitive ale migratiei se afla intr-o balanta foarte fragila cu cele negative.
Marile proiecte de infrastructura incep sa sufere profund, pentru ca antreprenorii au nevoie de 500.000 de muncitori. Ca intr-un scenariu SF, fabricile de textile au inlocuit lucratoarele lipsa cu roboti. Terenurile agricole au devenit parloage, deoarece taranii au migrat in masa. Incasarile la bugetul asigurarilor sociale scad in lipsa cotizantilor, iar deficitul balantei comerciale creste.
Intoarcerea, deocamdata o utopie
Migratia fortei de munca se resimte puternic pe piata constructiilor, o mare parte dintre muncitorii romani preferand sa lucreze in tari precum Italia, Germania, Spania sau Anglia. Motivul este acelasi, exclusiv de ordin pecuniar. "Subsalarizarea din domeniul constructiilor a creat un nivel ridicat al migratiei muncitorilor romani, in special catre Vest", a declarat directorul general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu. Acesta a aratat ca "daca salariul minim din constructii, la finele lui 2006, era de 390 lei, din luna ianuarie a acestui an s-a reusit o crestere pana la 450 de lei, fapt care nu ii va impiedica insa pe romani sa opteze pentru o remuneratie de 1200 de euro in Italia".
Cei mai multi muncitori care aleg Vestul sunt calificati, iar posibilitatea revenirii in Romania este o utopie in acest moment, spun antreprenorii. Potrivit lui Plosceanu, exista si varianta aducerii fortei de munca din China, India sau Moldova, dar si acest "bazin" a inceput sa sece. Costurile pentru respectivii emigranti ar fi de minimum de 300 de euro de persoana, la care se adauga transportul (cel putin anual), cazarea, masa si plata translatorului. "Se incearca o crestere a salariului mediu de la 250 de euro in 2006 la 500 de euro in 2008. Insa, pentru a revigora forta de munca autohtona in domeniul constructiilor ar trebui gasite rapid cai de convingere pentru muncitorii romani din strainatate", a spus directorul general al ARACO.
Proiectele de infrastructura, in pericol
Deficitul de lucratori pune in pericol ambitioasele proiecte de infrastructura ale Guvernului. Piata constructiilor va avea nevoie de circa 170.000 de muncitori in plus, in urmatorii doi ani, pentru a sustine proiectele care vor fi demarate, a declarat Plosceanu. “Necesarul este de circa 500.000 de muncitori pe piata constructiilor in urmatorii ani pentru a sustine cresterea sectorului si proiectele ambitioase de infrastructura. La ora actuala, in Romania avem circa 330.000 de muncitori, iar diferenta speram sa fie acoperita prin dublarea salariului mediu pe ramura”, a mai spus Plosceanu.
In prezent, muncitorul roman castiga jumatate din salariul muncitorului polonez, 45% din salariul muncitorului italian si 20% din salariul muncitorului de pe piata germana, sustin antreprenorii.
Constructorul autostrazii Transilvania, firma americana Bechtel, a avut probleme serioase cu personalul in vara anului 2006, gandindu-se la un moment dat foarte serios sa aduca muncitori din China si Pakistan, daca nu-si va gasi lucratorii necesari pe plan local.
In replica la zbaterile angajatorilor, Guvernul a hotarat sa infiinteze un comitet special care sa convinga milioanele de muncitori romani aflati in Spania si Italia sa se intoarca acasa, informandu-i despre noile conditii salariale din tara. „Exista deja firme care merg in vechile state membre UE pentru a-i convinge pe romanii care lucreaza acolo sa se intoarca in tara”, a declarat premierul Tariceanu.
Chinezoaice si roboti
Nu numai constructorii migreaza, ci si agricultorii, confectionerii, lucratorii fabricilor de mobila si specialistii IT. Banca Mondiala a apreciat ca deficitul de forta de munca ar putea creste din cauza migratiei, presand astfel cresterea salariilor pentru cei ramasi in tara. Numarul mare de "capsunari" face ca agricultura sa nu mai aiba suficienti lucratori. "La noi nu exista premisele obtinerii unui castig cert si decent din agricultura. Multi proprietari de terenuri agricole le-au lasat parloaga si au ales sa plece la munca in strainatate", ne-a declarat vicepresedintele Federatiei Agrostar, Tudor Dorobantu. In ultimul timp, tot mai multe societati comerciale din agricultura fac presiuni asupra Ministerului Muncii pentru a li se permite aducerea de muncitori din tarile foste sovietice, a aratat Dorobantu.
In sectorul confectiilor, angajarea chinezoaicelor pare sa nu fie o solutie viabila pe termen lung pentru patroni, din cauza scandalurilor. Penuria de muncitoare a determinat conducerea fabricii Textila Oltul din Sfantu Gheorghe sa cumpere roboti care sa faca treaba textilistelor. Modernizari ale echipamentelor s-au produs si in industria mobilei, pentru a suplini munca bruta prestata de oameni.
In IT, angajatorii au ajuns la concluzia ca migratia creierelor poate fi stopata doar prin oferirea de avan-taje angajatilor. “Softwin a dezvoltat o politica prin care incearca sa-si stimuleze angajatii la un nivel competitiv cu firmele vestice. Prin urmare, pe langa formele directe de recompensare, reprezentate de salarii si bonusuri, angajatii companiei mai beneficiaza de o biblioteca foarte bine dotata, facilitati de transport, consiliere psihologica la cerere, traininguri permanente, polite de asigurare medicala, cabinet medical, cafea, apa, spatiu pentru servirea mesei cu servicii de catering s.a.”, a declarat Mihaela Dan, HR director al Softwin.
„Stranierii” isi cumpara case si frigidere
Romanii care muncesc peste hotare (“stranierii”) isi investesc banii in modernizarea locuintelor existente, in constructia/cumpararea de case, bunuri de folosinta indelungata si masini, releva un studiu recent al Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), realizat impreuna cu Gallup Organization pe un esantion reprezentativ de 1.500 de persoane din mediul rural. Potrivit chestionarului cu variante multiple de raspuns aplicat de ASG, miliardele de euro trimise in tara se “topesc” in: modernizarea locuintei (26%), cumpararea bunurilor de folosinta indelungata – frigidere, masini de spalat etc. (25%), cumpararea de alimente (21%) si imbracaminte (20%), plata datoriilor si a creditelor (20%), plata utilitatilor (15%), constructia de locuinte (12%), cumpararea de autovehicule (9%) si locuinte (8%), cumpararea de medicamente (8%), investitii in agricultura (4%), achizitia de animale (3%), procurarea terenurilor agricole (2%) si intravilane (1%), achizitionarea altor produse si servicii (12%).
Din munca prestata peste granita de romani au astfel de castigat: industria autohtona a materialelor de constructii (ciment, adeziv, vopsea, gresie, faianta, obiecte sanitare) si importatorii de astfel de mate-riale; fabricantii, dar mai ales importatorii de produse electronice si electrocasnice (televizoare, masini de spalat, frigidere etc.); producatorii de alimente si produse farmaceutice; agentii imobiliari; hipermarketurile sau magazinele care comercializeaza bunurile achizitionate de „capsunari” si, nu in ultimul rand, statul, care incaseaza TVA pentru produsele si serviciile achizitionate. Piata imobiliara se dezvolta si ea, ca urmare a investitiilor romanilor migratori. Toto-data, cresc incasarile companiilor auto si aeriene.
Potrivit unui raport al Bancii Nationale a Romaniei, banii trimisi in tara de catre muncitorii romani au o influenta benefica asupra balantei transferurilor curente. Insa BNR a identificat, intr-un raport recent, si efectele negative ale unor astfel de intrari masive de euro: "Efecte negative pot aparea din utilizarea respectivelor sume, cercetarile efectuate indicand un posibil efect negativ asupra balantei comerciale si asupra sectorului imobiliar printr-o crestere a cererii". Potrivit BNR, raportate la Produsul Intern Brut (PIB), transferurile din munca au reprezentat 2,4% in 2004, respectiv 4,5% in 2005.
Scade atractivitatea Romaniei
“Din cauza migratiei masive a muncitorilor, se constata o oferta insuficienta de muncitori calificati si necalificati, ceea ce creeaza restrangeri asupra ritmului dezvoltarii agentilor economici interni si in special asupra atractivitatii Romaniei pentru capitalul strain”, considera reprezentantul IMM-urilor. Un alt efect negativ al migratiei este, in opinia presedintelui CNIPMMR, scaderea incasarilor bugetare, in special la bugetul pentru asigurarile sociale: “In prezent lucreaza in strainatate circa doua milioane de romani, care nu achita in tara contributii de asigurari sociale, taxe si impozite”.
Economia duduie si cu banii “capsunarilor”
In opinia patronilor de intreprinderi mici si mijlocii, migratia fortei de munca are atat efecte pozitive, cat si efecte negative asupra economie. Efectele pozitive ale migratiei sunt: afluxul masiv de valuta, schimbarea men-talitatilor muncitorilor si dobandirea experientei in afaceri, sustine prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Intrarile masive de valuta, care totalizeaza 3 miliarde de euro pe an, dinamizeaza piata interna, atat in privinta vanzarilor bunurilor de larg consum, cat si in privinta dezvoltarii investitiilor. “Aceasta suma reprezinta o componenta principala a dezvoltarii Romaniei in ritmuri de peste 6%”, declara presedintele CNIPMMR. Totodata, forta de munca care lucreaza in strainatate determina schimbarea culturii economice a populatiei Romaniei, apropiind-o de standardele europene, arata Nicolescu. O parte dintre muncitorii care revin in tara pot incepe aici afaceri, deoarece capata experienta manageriala de tip occidental: “Ei dobandesc know-how tehnic, managerial, de marketing si financiar, formandu-se ca manageri de tip occidental. Migratia contribuie astfel la internationalizarea activitatilor din Romania, atat in plan economic, cat si in plan social”.
