Se estimează că între 3 și 5 milioane de români au plecat din țară în ultimii ani, iar valul de plecări este departe de a se opri. „Case frumoase, noi, ridicate în locuri pustii. Nici că ne-am putea imagina un tablou mai expresiv al efectelor generate de emigraţia românilor, pe care Banca Mondială (BM) a cercetat-o într-un raport recent. Dacă vă întrebaţi cine sunt proprietarii acestor «case-fantomă», trebuie doar să vă uitaţi la numărul mare de români care trăiesc şi lucrează în străinătate – între 3 şi 5 milioane, conform unor estimări, sau 3,6 milioane, conform datelor ONU (2017). Dintre acestea, 2,7 milioane de persoane sunt apte de muncă, echivalentul a 20,6% din populaţia aflată la vârsta activă a României“, se arată în raportul semnat de Donato de Rosa, economist principal, alături de Andrei Dospinescu, economist BM, şi Giuseppe Russo, profesor asociat de economie în cadrul Universităţii din Salerno.
1 din 4 absolvenți de facultate pleacă
În condiţiile în care mai bine de unu din patru absolvenţi de studii superioare (26,6%) pleacă din ţară, exodul creierelor poate avea consecinţe serioase asupra dezvoltării României, se mai arată în documentul citat de Agerpres. Aceasta întrucât emigraţia permanentă a persoanelor cu studii superioare poate priva ţara de cunoştinţele şi competenţele necesare pentru îmbunătăţirea productivităţii şi a standardelor de viaţă, pe termen lung. În oraşe înfloritoare, precum Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, este o provocare pentru angajatori să găsească candidaţi competenţi pentru locurile de muncă vacante. Criza de capital uman este încă şi mai acută când vine vorba de lucrătorii calificaţi, care lucrează manual, şi de lucrătorii înalt calificaţi, în special cei din domeniul IT&C, sănătate, învăţământ, ştiinţă şi inginerie.
Atunci când sunt întrebaţi de ce nu doresc să se întoarcă în ţară, migranţii invocă mediul politic, lipsa meritocraţiei şi nerecunoaşterea deplină a calificărilor ca fiind unele dintre cele mai semnificative obstacole.
1 din 4 medici a părăsit ţara
În domeniul sănătăţii, exodul creierelor a devenit o urgenţă concretă, iar personalul calificat este tot mai greu de găsit. În 2017, numărul locurilor vacante din sectorul sănătăţii era dublu faţă de media pe economie, ceea ce înseamnă că multe locuri de muncă rămân neocupate.
În perioada 2000-2013, numărul medicilor români care au plecat a crescut cu peste 650%, depăşind 14.000 după 2013 (deci peste 25% din totalul medicilor). În consecinţă, multe localităţi din mediul rural au rămas fără asistenţă medicală, înrăutăţind situaţia, oricum foarte grea, a celor mai sărăci dintre români.
Una dintre consecinţele emigrării este extrem de dureroasă, arată BM. Generaţii întregi de copii, nu mai puţin de 100.000, conform datelor oficiale, rămân în ţară fără părinţi, deoarece aceştia pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă. Aceşti copii au mai puţine şanse să poată merge la şcoală decât alţi copii de aceeaşi vârstă şi sunt mult mai vulnerabili şi mai uşor de marginalizat şi de exclus de la accesul la diverse oportunităţi.
