La mai mult de un an dupa ce Romania a fost acuzata ca ar fi gazduit inchisori CIA, ancheta Parlamentului European (PE) nu a putut aduce probe in acest sens. In schimb, raportul italianului Claudio Fava, adoptat ieri de Comisia de ancheta a PE, reproseaza Romaniei ca nu a prezentat dovezi din care sa rezulte ca respectivele baze nu au existat. Documentul va fi votat pe 14 februarie in plenul legislativului de la Strasbourg.
Raportul a starnit controverse printre europarlamentarii din comisie, fapt reflectat atat in numarul imens de amendamente depuse – 474 – cat si in “scorul” cu care a fost adoptat: 28 de voturi pentru, 17 impotriva si trei abtineri. Europarlamentarul PD Marian Jean Marinescu (membru al PPE-DE, grupul popularilor europeni) a declarat ca raportul nu are consecinte asupra Romaniei. Totusi, el s-a aratat nemultumit de amendamentul potrivit caruia Romania nu a depus dovezi din care sa reiasa ca nu au existat baze CIA pe teritoriul sau. “Este un amendament ilogic. Daca nu au existat baze, cum sa aduci dovezi ca nu au existat?”, s-a intrebat Marinescu, care a insistat, fara succes, ca amendamentul sa nu apara in textul final. El a adaugat ca grupul PPE-DE a votat impotriva raportului.
Escale regretabile
Forul de la Strasbourg “nu poate exclude, potrivit declaratiilor facute de autoritatile romane, posibilitatea ca serviciile secrete americane sa fi operat in Romania in clandestinitate”, iar in acest context Legislativul european se declara “extrem de ingrijorat ca este posibil ca autoritatile romane sa nu fi avut control asupra activitatilor desfasurate de Statele Unite in baza militara de pe Aeroportul Kogalniceanu”. Raportul remarca ospitalitatea si buna cooperare a autoritatilor romane in investigatie, dar sustine ca ancheta oficialilor de la Bucuresti a tras concluzii premature si superficiale. PE “regreta” cele 21 de escale in Romania ale unor avioane despre care exista indicii ca au fost folosite de CIA, in alte ocazii, pentru extradarile extraordinare. Documentul enumera cativa dintre suspectii de terorism care ar fi fost transportati cu aceste avioane – Ahmed Agiza, Mohammed El-Zari, Bisher Al-Rawi, Jamil El-Banna, Abou Elkassim Britel, Khaled El-Masri, Binyam Mohammed si Abu Omar. Parlamentul este ingrijorat cu precadere ca doua dintre aceste curse plecasera sau aveau ca destinatie Guantanamo si “incurajeaza puternic autoritatile romane sa faca investigatii suplimentare in legatura cu aceste zboruri”. Potrivit lui Marinescu, “PPE-DE a incercat sa obtina ca raportul sa aiba un ton mai echilibrat, sa nu arunce acuze care nu pot fi sustinute cu dovezi”.
Pro si contra
Documentul mentioneaza implicarea a 13 state UE, dintre care Italia, Marea Britanie si Polonia sunt cel mai aspru criticate pentru lipsa de cooperare cu eurodeputatii. Raportul, a carui varianta initiala a fost publicata in luna noiembrie, inventariaza “cel putin 1.245 de zboruri operate de CIA care au traversat spatiul aerian european sau au facut escala pe aeroporturi din Europa”, cele mai multe inregistrandu-se in Germania (336), Marea Britanie (170) si Irlanda (147).
Socialistii europeni (PSE) sustin ca raportul contine “chestiuni serioase privind extradarile exceptionale si rapirile” si pledeaza pentru un control democratic mai puternic la nivel national si european. “Recunoastem necesitatea combaterii terorismului, dar o putem face doar cu mijloace legale”, se arata intr-un comunicat al PSE. Insa PPE-DE, prin vocea italianului Jas Gawronski, afirma ca proiectul de raport este “deficitar in ceea ce priveste faptele si analizele” si “nu ofera nicio proba directa” ca tarile UE au acceptat incalcari ale drepturilor omului de catre CIA. Numerosi eurodeputati de centru-dreapta s-au opus tonului aspru al raportului, care ii acuza pe seful diplomatiei europene Javier Solana si pe coordonatorul UE pentru lupta impotriva terorismului Gijs de Vries ca nu au oferit sprijin in ancheta. PPE-DE ameninta ca va vota impotriva raportului in plen daca documentul nu va fi rectificat.
