Problema „urșilor-gunoieri“, animale care ies din habitatul lor în care nu mai găsesc hrană și migrează spre localitățile apropiate, unde dau raite pe la tomberoane, nu este deloc nouă. Ani de zile s-a vorbit despre migrația urșilor, fără să se ia vreo măsură. Singura „soluție“ vehiculată a fost uciderea acestor animale.
Nici un reprezentant al guvernelor care s-au perindat în ultimii 20 de ani nu a avut nici un proiect de gestionare a situației urșilor. Nu există nici o statistică oficială privind numărul urșilor care tră-iesc în România. Cu fonduri europene la îndemână, din care puteau finanța proiecte pentru crearea unor spații protejate pentru aceste animale, guvernanții – indiferent de culoarea politică – au stat cu mâinile în sân. Responsabilii de la păduri nu au asigurat hrană pentru urși în habitatele acestora, iar oamenii au continuat să meargă în pădure și să culeagă fructele și ciupercile cu care aceștia se hrăneau. S-a ajuns, astfel, ca urșii flămânzi să migreze spre localități.
Acum, când vizitele urșilor prin localitățile de munte s-au înmulțit, Ministerul Mediului este constrâns să ia măsuri. Numai că nu este deloc simplu.
Ministrul Mediului: Nimeni nu poate spune exact câți urși sunt
Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a declarat ieri, la Alba Iulia, că potrivit statisticilor fondurilor cinegetice, România are o populaţie de circa 7.000 de urşi, dar în realitate numărul lor ar putea fi mult mai mare şi nimeni nu poate spune exact cât. „De aceea, în urma unui studiu făcut de ICAS (Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice), cu acordul tuturor factorilor decidenţi, noi am făcut şi am aprobat planul de măsuri pe specia carnivoră mare urs şi lup, care are o multitudine de acţiuni pe care trebuie să le ducem la îndeplinire. O parte dintre aceste acţiuni, Ministerul Mediului, printr-o aplicaţie pe POIM, proiect pe care l-am şi depus, l-am încărcat în sistem şi sper să obţinem şi finanţare, împreună cu mai mulţi parteneri – şi ne dorim să avem cât mai mulţi, şi institute de cerce-tări, şi ONG-uri ş.a.m.d. – să scoatem la licitaţie fiecare activitate, să şi inventariem urşii, să-i şi cipăm, să construim şi ţarcuri, să putem să facem şi să punem cât mai multe semnale de avertizare pentru turişti, pentru cetăţeni, cu privire la felul în care trebuie să gestioneze deşeurile şi să nu le mai arunce care pe unde, cum trebuie să nu hrănească această specie de urşi, pentru că atunci este tendinţa şi mai mare de coborâre din habitat, inclusiv către oraşe. Nu în ultimul rând, să încercăm ca relaţia om-animal, care este o relaţie de când suntem noi toţi pe faţa pământului, să fie păstrată aşa cum -trebuie, dar având ca ţintă şi obiectiv păstrarea necurmată a siguranţei cetăţeanului. Este extrem de important, la fel cum trebuie să avem grijă şi de specia urs“, a spus Graţiela Gavrilescu.
Ursul carpatin nu are căutare la export
Ministrul Mediului a mai precizat că a făcut oferte tuturor statelor membre ale UE, inclusiv unora din care urșii au dispărut de 100 de ani, să preia o parte din urșii carpatini, dar nu a primit nicio ofertă, nici măcar pentru grădinile zoologice.
„Am trimis adrese la toţi miniştrii din toată Uniunea Europeană şi nu numai. Răspunsurile au fost -negative, chiar şi distractive, în durerea noastră, aceea de a rezolva problema -speciei protejate – urs. Că multe dintre ţări au răspuns că nu mai au -această specie de 100 de ani şi nu a dorit -nimeni să ia niciun urs, nici măcar pentru grădinile zoologice“, a spus Gavrilescu, citată de -Mediafax.
Undă verde pentru vânătoare în Harghita
După ce patru persoane au fost atacate de urși, în ultima lună, în staţiunea Băile Tuşnad, Ministerul Mediului a aprobat o cotă de intervenţie în județul Harghita.
„Aseară s-au terminat şi dosarele celelalte care ne-au fost trimise de la Tuşnad, respectiv de relocare a patru ursoaice care sunt cu pui, şi nu avem voie, conform legii, să le recoltăm, ci să le relocăm. Pentru trei dosare s-a dat cotă de recoltare, iar eu, în funcţie de ce cereri vor mai fi sau toate cererile care ne vor fi înaintate, voi emite ordin de cotă de intervenţie, bineînţeles dacă documentele sunt puse cum trebuie, în ordine“, a spus Graţiela Gavrilescu.
Proiect: Peste 2.000 de urşi vor fi ucişi în următorii 10 ani
Potrivit unui proiect al Ministerului Mediului, aflat în dezbatere publică, în următorii zece ani vor fi uciși peste 2.000 de urşi bruni, adică o treime dintre cei existen-ţi, pentru a se ajunge la un număr „optim“ de animale. Specialiștii Ministerului Mediului consideră că numărul optim este de 4.000 de exemplare. Proiectul prevede şi relocarea unor familii întregi de urşi, acolo unde aceştia fac probleme, dar şi despăgubirea celor cărora urşii le-au făcut pagube. Ministerul va stabili anual câte exemplare pot fi împuşcate, dar şi în ce zone, notează digi24.
Organizaţiile de mediu se opun deja planului şi spun că, de fapt, se dă drumul la o vânătoare de trofee, în condiţiile în care urşii reprezintă o specie protejată. Activiștii de mediu consideră că ar trebui luate măsuri pentru ca oamenii şi urşii să coexiste şi să se intervină punctual pentru eliminarea urşilor doar atunci când nu mai există alte soluţii.
