Ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în produsul intern brut (PIB) şi în total cheltuieli bugetare va atinge maxime istorice în 2018, depăşind chiar şi nivelul pre-criză, avertizează Consiliul Fiscal. Totodată, reducerea masivă a cheltuielilor de investiţii din ultimii ani, realizată în paralel cu creșterea salariilor şi a pensiilor, este cu atât mai puţin oportună într-o economie în care insuficienţa infrastructurii este identificată în mod sistematic drept element de blocaj la adresa creşterii economice pe termen lung – se arată în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2018 şi Raportul semestrial privind situaţia economică.
Se încalcă două legi
Consiliul Fiscal avertizează că propunerea de rectificare bugetară pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, 86,2 miliarde lei, respectiv 9,1% din PIB, depăşeşte plafoanele definite de Legea nr. 269/2017. Totodată, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare (69/2010) interzice majorarea cheltuielilor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare.
În ceea ce priveşte veniturile bugetare, Consiliul Fiscal consideră drept insuficientă revizuirea în scădere cu 2,1 miliarde lei a încasărilor din TVA, în condiţiile în care gradul de realizare a programului la încasări a fost de 92,6% la 6 luni. „Consiliul Fiscal are rezerve faţă de estimarea de venituri din TVA din proiectul de rectificare bugetară şi apreciază drept probabil ca acestea să se situeze, la finele anului, la un nivel inferior cu circa 1–1,5 miliarde lei estimării actualizate a MFP“, se arată în documentul citat.
Consiliul Fiscal are rezerve şi în ceea ce priveşte intrările de fonduri europene, pentru care proiectul de rectificare bugetară menţine relativ nemodificate estimările. Raportul semestrial cu privire la execuţia bugetară relevă că planul a fost realizat doar în proporție de 54,5% (-5,7 miliarde lei), sumele atrase după primele 6 luni reprezentând doar 24,4% din totalul anual estimat. Subperformanţa este şi mai ridicată la nivelul fondurilor structurale şi de coeziune, unde execuţia semestrială relevă venituri semestriale de 1,5 miliarde lei, comparativ cu o estimare pe întregul an de 10,7 miliarde lei (intrările reprezintă 14% din programul anual).
Riscuri mari de depășire a țintei de deficit bugetar
Nu în ultimul rând, Consiliul Fiscal avertizează asupra unor riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi, implicit, a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru soldul bugetar.
Totodată, experţii apreciază drept excesiv de optimistă proiecţia de creştere economică de 5,5% în termeni reali avansată de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2018, date fiind creşterea anuală de doar 4% înregistrată conform datelor preliminare aferente primului trimestru din 2018 şi dinamica înregistrată de principalii indicatori economici în trimestrul al doilea. În context, Consiliul Fiscal arată că are rezerve faţă de nivelul propus în cazul veniturilor din TVA şi accize, apreciind că revizuirile descendente operate sunt insuficiente şi considerând drept probabilă eventualitatea în care veniturile realizate ar fi cu circa 2 miliarde lei mai mici decât estimările actualizate.
În ceea ce priveşte cheltuielile, Consiliul Fiscal are rezerve faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii.
Potrivit sursei citate, menţinerea deciziei de achitare a pensiilor înainte de data de 15 a lunii ar reclama alocări suplimentare de circa 1,3 miliarde lei, în timp ce în cel de-al doilea caz execuţia bugetară la finele primului semestru indică drept probabile cheltuieli suplimentare de circa 0,9 miliarde lei în raport cu alocarea – un control strict al cheltuielilor cu achiziţiile de bunuri şi servicii (neobservabil până în acest moment) ar putea însă asigura înscrierea în anvelopa de cheltuieli propusă.
