Biciclistii

Nici nu stiu ce sa fac: sa ma bucur sau nu pentru ca unii alesi ai poporului mi-au dat dreptate in sensul celor afirmate de mine, nu cu mult timp in urma, cand comentam faptul ca avem coruptie fara corupti?! Acum, dupa ce i-am auzit pe unii dintre domnii parlamentari vorbind la microfon de la inalta, pentru unii, mult prea inalta, tribuna a Parlamentului, stau si ma intreb daca nu am fost cumva mult prea dur fata de realitatea care ne inconjoara, folosind prea des notiunea de coruptie… Spunea cineva, linistindu-ne intr-un fel, ca, la noi, in Romania, se fura doar biciclete! Deduc de aici ca suntem o tara a hotilor de biciclete, ca am devenit sperietoarea tuturor biciclistilor din lume! S-ar putea ca respectivul parlamentar chiar sa aiba dreptate, pentru ca, iata, de ani buni, din cauza acestui flagel care nu ne face cinste, nu s-a mai organizat „Turul Romaniei” la ciclism. Tot mai multi ciclisti care fac inconjurul lumii pe pedale ocolesc cu teama Romania. Nici ciclistii autohtoni nu se mai incumeta sa ia startul in diverse curse sau croaziere. Pentru ca se fura biciclete intr-o veselie! De oriunde si oricum. Biciclete, trotinete si triciclete. Toata gama. Unii mahari s-au pricopsit pe indestulate din furtul de biciclete, fenomen care s-a dezvoltat intr-o maniera de-a dreptul galopanta. E drept, si in anii puterii populare, dupa cum istoria o atesta, se furau biciclete. Dar, dupa cum reiese din statistici, foarte rar. Pe apucate si dupa modelul chinezesc. Pe atunci, furtul de biciclete reprezenta apanajul unor „coate goale” si al unor „mate fripte”. Astazi, lucrurile s-au schimbat radical. De furat nu mai fura biciclete decat smecherii, maharii din diverse sectoare, parlamentarii, activistii de partid, grangurii de tot felul. Toti si-au cladit averi din furtul de biciclete, si-au ridicat adevarate imperii. Roata pe roata, ghidon peste ghidon. Lant de bicicleta innodat cu lant de bicicleta. Cu ele, cu ajutorul bicicletelor furate, ajunsii zilei pedaleaza de zor printre legi. S-au amenajat culoare speciale pentru ca biciclistii nostri politici sa circule nestingheriti. Ei trec peste orice semafor, indiferent de culoarea politica, si sfideaza poporul masat pe trecerea de pietoni. De ce credeti ca domnii demnitari se codesc cand se pune problema – justa, de altfel – ca dumnealor sa-si declare averile? Cum credeti ca vor putea ei justifica, in situatia in care s-ar efectua un control pe bune, bicicletele pe care le au in proprietate? Unii dintre demnitari au trecut bicicletele pe numele soacrei! Ce marsavi! Adica, daca iese cu scandal, ceea ce eu nu cred in actuala conjunctura, sa raspunda sarmana femeie!? Vor sa ne convinga ca o batrana poate pedala pe mai multe biciclete! Circ autohton!