Recent, Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a anuntat ca intentioneaza sa inainteze spre aprobare Parlamentului, pana la sfarsitul acestui an, o lege prin care monumentele istorice sa poata fi preluate in concesiune de particulari, cu conditia ca acestia sa le restaureze, sa respecte configuratia obiectivelor si sa le pastreze in buna stare.
Precedente exista, probabil prin alte legi decat cea mentionata mai sus, si am prezentat deja in ziarul nostru un exemplu reusit, anume Cetatea Rasnov, actualmente loc de desfasurare a mai multor activitati, majoritatea culturale, care ii atrag atat pe turistii romani, cat si pe cei straini.
Afara de Rasnov, in judetul Brasov se mai afla destule monumente vechi ce ar putea fi restaurate, printre care si Cetatea Rupea, asezata pe un deal de la marginea orasului cu acelasi nume, pe unde am trecut de curand.
Localnicii cu care am intrat in vorba ne-au spus ca exista oameni de afaceri, indeosebi sasi plecati din Romania, care si-au manifestat interesul pentru reconstruirea-restaurarea acestei intinse cetati, care are trei incinte. Insa functionarii de la Primaria din Rupea nu stiu nimic despre aceste nobile intentii.
Oricum, cetatii nu ii e bine deloc. De departe pare destul de bine conservata, dar dupa ce urci masivul de bazalt pe care este plasata si patrunzi inauntrul ei, constati ca e destul de greu de refacut. Atat doar ca e mai intreaga decat alte monumente de acest fel din Romania.
Cetatea, atestata inca din 1324 sub denumirea de Castrum Kuholm, este importanta si pentru romani, si pentru sasi. In acel an, al atestarii, ea a servit ca loc de refugiu sasilor rasculati, sprijiniti de romanii ardeleni, impotriva lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei. De asemenea, cetatea a constituit loc de refugiu si pentru populatia satelor din imprejurimi in fata repetatelor atacuri din partea tatarilor, apoi a turcilor. Primul ei nume, Kuholm, a fost comparat de istorici cu numele unei localitati antice, la vest de Dacia, Cucullum. In preajma cetatii s-au descoperit numeroase obiecte dacice, precum si monede romane, printre care si un ban de argint cu efigia imparatului Traian.
Daca ar lua-o cineva in concesiune, macar nu-i mai trebuie apa, caci in a treia incinta, care e aproape intreaga, s-a pastrat o fantana adanca de 59 m, cu o cantitate de 700 hl de apa, sapata direct in stanca. N-ar mai fi mult pana la sfarsitul acestui an, cand Parlamentul ar trebui sa aprobe Legea concesionarilor, pe care tarile civilizate o au de ani buni.
