Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va reprezenta o lovitura grea data cultivatorilor autohtoni de soia, care vor fi obligati sa renunte la semintele modificate genetic, folosite pe scara tot mai larga in ultimii ani. In prezent, din cele 130.000 de hectare cultivate cu soia in tara noastra, 87.500 ha sunt culturi care contin soia modificata genetic. In procente, putem spune ca aproape 80% din suprafata cultivata cu soia in 30 de judete ale tarii se bazeaza pe seminte modificate genetic.
Fara perioada de tranzitie
Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Totul a inceput in urma cu opt ani, cand in Romania a aparut prima lista oficiala cu seminte modificate genetic care puteau fi cultivate. Aceasta cuprindea 12 hibrizi ai cartofului, soiei, sfeclei de zahar si porumbului. In timp ce pentru celelalte s-au facut doar testari, un an mai tarziu, in 1999, au inceput sa se impuna semintele de soia modificata genetic, cu care au fost cultivate initial 15.500 de hectare.
Intre timp, s-a apropiat tot mai mult momentul aderarii la UE si au avut loc si negocierile pe marginea capitolului referitor la agricultura. Surprinzator, cu toate ca are suprafete extinse cultivate cu soia modificata genetic, Romania nu a cerut nici o derogare, nici o perioada de tranzitie pentru renuntarea la aceste culturi. Si asta in conditiile in care culturile de soia din Romania sunt singurele care ating randamente comparabile cu cele din Uniunea Europeana.
Si totusi, chiar daca reteta a fost brevetata pe continentul american, ea este aplicata pe scara larga si in multe state europene. Din 2004, mari cultivatori in acest sistem au inceput sa devina si fermierii din Germania, Franta si Portugalia. Chiar si o tara recent admisa in UE, cum este Republica Ceha, are inca intinse culturi de porumb modificat genetic.
Avantaje si riscuri
Pe scurt, avantajele utilizarii semintelor de soia modificate genetic sunt randamentul crescut al culturilor si numarul redus de erbicidari pe care le necesita.
Practic, s-a constatat ca randamentul culturilor creste cu pana la 30% in cazul utilizarii semintelor modificate genetic, asa-numitele semanaturi biotehnologice. De asemenea, daca in cazul culturilor clasice sunt necesare cel putin trei erbicidari, numarul lor se reduce la una singura atunci cand sunt folosite semanaturi biotehnologice. Din punct de vedere banesc, studiile realizate la nivel mondial arata ca avantajele economice pentru fermierii care au semanaturi biotehnologice au fost de 6,5 miliarde de dolari in perioada 1999-2004. Trebuie mentionat faptul ca in ultimii ani soia modificata genetic este folosita ca materie prima pentru peste 70.000 de produse, acest lucru intamplandu-se chiar si in tarile in care cultivarea respectivei specii este interzisa.
In ceea ce priveste riscurile, acestea constau in posibilitatea ca planta transgenica sa se comporte in agrosistem ca o buruiana si sa invadeze habitatele naturale.
In lipsa unei perioade de tranzitie pentru renuntarea la aceste culturi, fermierii romani nu au altceva de facut decat sa spere intr-o schimbare de optica la Bruxelles, in sensul unei mai mari permisivitati fata de semanaturile biotehnologice.
Aderarea la Uniunea Europeana ii desfiinteaza pe cultivatorii romani de soia
