Alegerile pentru Duma de Stat din Rusia s-au încheiat cu un rezultat care confirmă dominația partidului Rusia Unită, formațiunea asociată președintelui Vladimir Putin fiind pe cale să obțină un număr record de mandate, scrie The Moscow Times.

Într-o analiză publicată după scrutin, autorul susține că rezultatul era previzibil încă dinaintea votului și pune sub semnul întrebării strategia adoptată în ultimii ani de opoziția rusă, în special apelurile la votul de protest.

Potrivit autorului, sistemul electoral din Rusia este construit astfel încât autoritățile să dețină un control semnificativ asupra procesului. În acest context, ideea că simpla participare la vot ar putea duce la înlăturarea partidului Rusia Unită este prezentată drept o strategie cu șanse reduse de a produce schimbarea dorită.

VEZI ȘI – Zelenski s-a întâlnit în secret cu directorul CIA, în Irlanda, înainte de a ajunge la New York

Critici la adresa strategiei opoziției

Autorul analizei consideră că opoziția rusă a creat în rândul susținătorilor săi iluzia că un regim autoritar poate fi schimbat printr-o acțiune electorală simplă și sigură.

În opinia sa, problema nu este faptul că oamenii își exprimă nemulțumirea prin vot, ci lipsa unei strategii clare privind ceea ce ar trebui să urmeze după alegeri.

Analiza amintește și de scrutinul prezidențial din 2024. La acel moment, opozanții le-au cerut alegătorilor să voteze simbolic pentru Vladislav Davankov, prezentat drept candidat care ar fi putut reprezenta o alternativă la Putin, deși șansele sale de a câștiga erau considerate inexistente.

Davankov a obținut atunci 3,85% din voturi, în timp ce rezultatul oficial anunțat pentru Vladimir Putin a fost de 87%. Autorul susține că opoziția nu a avut ulterior posibilitatea de a verifica dacă votul simbolic a transmis cu adevărat un mesaj către autorități.

Strategia s-a repetat, potrivit analizei, și la actualele alegeri parlamentare, când susținătorilor opoziției li s-a cerut din nou să participe la o formă de vot de protest.

„Ce urmează după alegeri?”

Una dintre principalele întrebări ridicate de autor este ce se întâmplă după exercitarea votului.

În analiza sa, acesta susține că nemulțumirea politică nu poate fi transformată în schimbare doar prin prezența la urne, mai ales într-un sistem pe care îl consideră puternic controlat de autorități.

Autorul amintește protestele, grevele, manifestațiile și formele de nesupunere civilă ca exemple de acțiuni prin care cetățenii își pot manifesta nemulțumirea. În același timp, el critică opoziția pentru faptul că nu ar fi oferit un plan concret de acțiune după alegeri.

Potrivit analizei, liderii opoziției au vorbit în repetate rânduri despre alegeri corecte, independența justiției, protejarea drepturilor omului și a proprietății private. Autorul consideră însă că astfel de principii generale nu sunt suficiente pentru mobilizarea unei societăți și că este nevoie de o strategie politică și de obiective concrete.

Propunerea unei structuri politice în exil

Autorul propune ca opoziția rusă să înceapă construirea unei structuri democratice în afara țării, acolo unde autoritățile de la Moscova nu pot controla procesul.

Ideea prezentată este crearea unei adunări reprezentative a cetățenilor ruși, în care să existe alegeri propriu-zise, candidați, campanii și competiție între diferite grupări politice.

O astfel de structură ar putea, potrivit autorului, să dezbată viitorul Rusiei, să stabilească obiective politice și să decidă asupra direcțiilor de acțiune prin vot.

În această viziune, reprezentanții aleși ar putea primi mandate pentru a purta discuții cu guverne, parlamente și organizații internaționale.

Cum ar arăta competiția politică propusă

Analiza susține că o asemenea structură ar putea permite apariția unei competiții politice reale între diferite viziuni asupra viitorului Rusiei.

Unele grupări ar putea susține politici economice liberale, în timp ce altele ar putea promova un model social-democrat. De asemenea, ar putea exista opinii diferite în privința gradului de federalizare sau a menținerii unui sistem mai centralizat.

Autorul consideră că formarea unor facțiuni, coaliții, majorități și minorități ar permite cetățenilor să aleagă între programe politice, nu doar între persoane cunoscute din spațiul public.

O asemenea structură ar trebui, în opinia sa, să respecte aceleași principii pe care opoziția le solicită autorităților ruse: alegeri, competiție politică, transparență financiară, dezbateri publice, respectarea minorității și transferul puterii după o eventuală înfrângere electorală.

„Politica este mai dificilă decât un videoclip pe YouTube”

Autorul susține că politica presupune construirea unor instituții și stabilirea unor reguli, nu doar transmiterea unor mesaje către milioane de oameni.

În analiza sa, sunt ridicate întrebări precum cine are dreptul să voteze, cine numără voturile, cum este verificat procesul electoral și cine supraveghează respectarea regulilor.

El propune ca aceste probleme să fie rezolvate prin instituții și proceduri, inclusiv prin comisii formate din reprezentanți ai mai multor grupări, observatori și auditori independenți.

În final, autorul susține că opoziția rusă are nevoie de o schimbare de abordare și de o organizație politică propriu-zisă, cu obiective, strategie și capacitatea de a acționa independent de calendarul electoral stabilit de Kremlin.

Concluzia analizei este că simpla participare la alegeri nu este prezentată ca fiind suficientă pentru schimbarea politică pe care opoziția o urmărește. În viziunea autorului, ar fi necesară construirea unei mișcări politice organizate, cu o viziune comună asupra viitorului Rusiei și cu o strategie pe termen lung.

Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtub