Accesul pe piața muncii rămâne o provocare majoră pentru generația Z, iar lipsa experienței și diferențele dintre pregătirea profesională și cerințele angajatorilor complică trecerea de la studii la un loc de muncă stabil.
Datele Eurostat arată că România se află printre statele UE cu cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor.
În iunie 2026, aproximativ 3 milioane de persoane cu vârsta sub 25 de ani erau șomere în Uniunea Europeană. Rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 15,5%, după o creștere de circa 29.000 de persoane față de luna mai.
Comparativ cu iunie 2025, numărul tinerilor fără un loc de muncă a crescut cu aproximativ 53.000.
Indicatorul Eurostat îi include pe tinerii care fac parte din forța de muncă, respectiv persoanele care au un loc de muncă sau caută activ unul.
Diferența față de rata generală a șomajului este semnificativă. În iunie, șomajul în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,5%, în timp ce rata pentru întreaga populație a UE s-a situat la 6%.
România, printre țările cu șomaj ridicat în rândul tinerilor
În România, rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 28,8% în martie 2026. Aproximativ 142.000 de persoane cu vârste între 15 și 24 de ani nu aveau atunci un loc de muncă.
Șomajul la nivelul întregii populații a fost de 6,4% în luna mai, în creștere față de 6,3% în aprilie și peste nivelul de 6,2% consemnat în mai 2025.
În cazul femeilor, rata a fost de 6,5%, iar pentru bărbați de 6,3%.
România, sub media UE la angajarea proaspeților absolvenți
Problemele apar și la trecerea de la educație la piața muncii. În 2025, aproximativ 73% dintre tinerii români care absolviseră recent o formă de învățământ aveau un loc de muncă.
România s-a situat astfel printre statele UE cu cele mai mici valori la acest indicator. Media europeană a fost de 83%.
Datele indică dificultățile cu care se confruntă tinerii la începutul carierei, de la concurența pentru primele joburi și lipsa experienței până la neconcordanțele dintre competențele dobândite în timpul studiilor și cerințele angajatorilor.
Situația arată că problema nu ține doar de numărul locurilor de muncă disponibile, ci și de capacitatea tinerilor de a face rapid tranziția de la educație la un loc de muncă stabil.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
