Datele arată că presiunile asupra prețurilor nu au dispărut
Rata anuală a inflației din România a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,4% în luna precedentă, însă scăderea a fost mai modestă decât anticipau economiștii. În principal, evoluția reflectă un efect de bază favorabil, după ce majorările puternice ale prețurilor la energie de anul trecut au început să iasă din calculul anual. Analiștii estimau, în medie, o inflație de 7,9% pentru luna iulie. Prognozele Erste și ING Bank erau chiar mai optimiste, de 7,8%, respectiv 7,6%.
Datele arată că presiunile asupra prețurilor nu au dispărut. Față de iulie 2025, serviciile s-au scumpit cu 13,7%, mărfurile nealimentare cu 7,9%, iar alimentele cu 5%. În ritm lunar, prețurile de consum au crescut cu aproape 0,6% în iulie, după un avans de sub 0,1% în iunie. De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 4,4%.
Unul dintre semnalele importante vine din zona energiei. Prețul energiei electrice a crescut din nou în iulie, cu 4,4% față de iunie, în timp ce raportat la aceeași lună din 2025 avansul este de 3,4%.
Și carburanții au continuat să apese asupra prețurilor. Motorina s-a scumpit cu 4,6% într-o singură lună și este cu aproape 31% mai scumpă decât în urmă cu un an. Benzina a avut o ieftinire de aproximativ 0,8% față de iunie, dar rămâne cu 23% mai scumpă decât în iulie 2025.
Printre celelalte scumpiri importante se numără țigările, cu un plus de 2,5% față de luna precedentă, serviciile de apă, canalizare și salubritate, care s-au majorat cu 1,7% într-o lună și cu 16% într-un an, precum și abonamentele de televiziune, al căror tarif a crescut cu 5,2% în iulie și cu 14% în ultimul an. La polul opus, unele produse alimentare au devenit mai ieftine. Legumele au costat cu 3,3% mai puțin decât în iunie și cu 5% sub nivelul de acum un an, în timp ce fructele s-au ieftinit cu 3,5% într-o singură lună și cu 7,1% în ultimul an.
Scăderea inflației din iulie este influențată puternic de efectul de bază. Majorările consistente ale tarifelor la electricitate de anul trecut, generate de reliberalizarea pieței, nu mai cântăresc în aceeași măsură în calculul ratei anuale. Un efect de bază favorabil este așteptat și în august, când din comparația anuală vor ieși majorările de TVA și accize aplicate în aceeași perioadă din 2025.
Banca Națională a României a păstrat dobânda-cheie la 6,5% pe an și anticipează o reducere semnificativă a inflației în trimestrul al treilea, urmată de o evoluție mai fluctuantă în ultimele luni ale anului și de o scădere graduală în 2027.
Ținta BNR, cuprinsă între 1,5% și 3,5%, ar urma să fie atinsă abia spre sfârșitul anului viitor. Banca centrală avertizează însă că traiectoria inflației rămâne expusă unor riscuri importante. Evoluția prețurilor la energie și alimente este incertă în contextul secetei severe, în timp ce prețul petrolului poate influența atât carburanții, cât și costurile altor materii prime și produse.
Astfel, scăderea de la 10,4% la 8,2% reprezintă un semnal pozitiv la nivel statistic, dar nu înseamnă că presiunea asupra bugetelor gospodăriilor a dispărut. Pentru consumatori, ritmul în care cresc în continuare unele prețuri și servicii rămâne mult mai important decât efectul favorabil al comparației cu anul trecut.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube