Fostul consilier economic al lui Vladimir Putin, Andrei Ilarionov, a acuzat ieri Rusia ca foloseste petrolul si gazele ca arme impotriva fostelor republici sovietice care „ies din rand” si ca ar putea face acelasi lucru oricand cu orice tara europeana care este antipatica Moscovei la un moment dat.
Intreruperea alimentarii cu gaze a Ucrainei si blocada energetica impusa Georgiei vorbesc de la sine. Ilarionov a demisionat in decembrie dupa ce a criticat violent politica economica a guvernului si deriva autoritara a Kremlinului.
Aceasta confirmare a comportamentului impredictibil al principalului furnizor european de energie provoaca ingrijorari serioase in Uniunea Europeana care, potrivit unui studiu publicat ieri la Paris de fundatia Robert Schuman, va depinde din ce in mai mult de importurile de energie. Potrivit documentului citat, Europa importa in prezent 50% din necesarul energetic. Procentul va creste insa pana la 70% pana in 2030. Europa va importa 90% din necesarul de petrol, 70% gaze naturale si 100% carbuni. Din punct de vedere strategic, UE depinde in intregime de rolul de gardian al regiunilor producatoare jucat de Statele Unite. Pentru ca resursele de la Marea Caspica devin cruciale pentru viitorul energetic al Europei, ministrul apararii al Rusiei, Serghei Ivanov, a propus ieri crearea unei forte militare comune a tarilor riverane (Rusia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Iran), pentru „controlul strategic” al regiunii.
In acest context, ministrul francez al economiei, Thierry Breton, a propus ieri la Bruxelles o relansare a politicii energetice europene care sa includa si politica de energie nucleara.
