Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) reia joi judecarea procesului intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor în legătură cu plata unor drepturi salariale restante ale magistraților.
Dosarul a ajuns în faza de recurs, situație care pune instanța supremă în postura de a soluționa propria cauză, după ce a câștigat procesul în primă instanță.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ICCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.
Hotărârea stabilea că autoritățile trebuie să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia.
În caz de întârziere, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi și o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
Acțiunea în instanță este semnată de președinta ICCJ, Lia Savonea, iar dosarul a fost soluționat pe fond la primul termen de judecată.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Executivul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.
„Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a susținut că elaborarea bugetului și rectificările bugetare reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative.
Miza financiară depășește 4,8 miliarde de lei
Potrivit lui Ilie Bolojan, valoarea totală a sumelor solicitate de instanța supremă se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Restanțele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, cu aplicare retroactivă din anul 2018.
Deși proiectul de buget pentru 2026 prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ICCJ, Guvernul a decis să amâne plata unei părți din acestor drepturi și să redirecționeze fondurile către un program de sprijin social.
În acțiunea depusă în instanță, ICCJ susține că neplata drepturilor salariale afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii și acuză Executivul că încalcă principiul separării puterilor în stat.
