Ungaria a înregistrat un deficit bugetar de 8,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit noului ministru al Finanțelor, András Kármán.
Oficialul susține că nivelul real al deficitului este mult peste ținta de 3,7% prevăzută în bugetul elaborat de fostul executiv condus de Viktor Orbán.
Astfel, Ungaria depășește România, care avea anterior cel mai mare deficit din blocul comunitar, cu 7,9% din PIB.
Noul guvern acuză prognoze nerealiste
În cadrul unui briefing susținut la Budapesta, András Kármán a anunțat că analiza bugetară pentru acest an a fost finalizată, iar noua țintă de deficit va fi stabilită până la sfârșitul lunii august.
Tot atunci va fi prezentat și un proiect amplu de modificare a bugetului pentru 2026, urmând ca bugetul pe 2027 și planul fiscal pe termen mediu să fie depuse până la finalul lunii octombrie.
Ministrul a explicat că, la preluarea mandatului, estimările interne indicau deja un deficit de 6,8% din PIB. După un audit, cifra a fost revizuită la 7,2%, iar analiza completă a arătat că deficitul efectiv ajunge la 8,3%.
Potrivit lui Kármán, fostul guvern „a construit bugetul pe baza unei traiectorii macroeconomice dorite, care nu s-a materializat niciodată”, iar această abordare a afectat încrederea investitorilor și a dus la costuri mai mari de finanțare pentru stat.
Măsurile electorale și cheltuielile suplimentare au agravat situația
Secretarul de stat pentru finanțe publice, Gyula Barabás, a precizat că evoluția economică mai slabă decât cea anticipată a contribuit la deteriorarea deficitului.
Economia Ungariei a crescut cu doar 0,5% în 2025, față de prognoza inițială de 2,5%, iar pentru 2026 este estimat un avans de 1,6-2%, sub nivelul de 4,1% prevăzut anterior.
Oficialii susțin că măsurile cu caracter electoral au majorat deficitul cu 1,3 puncte procentuale. Printre acestea se numără introducerea celei de-a 14-a pensii și un program de sprijin pentru achiziția de locuințe destinat angajaților din sectorul public.
La acestea se adaugă costurile unor proiecte majore de infrastructură, inclusiv concesionarea autostrăzilor pe 35 de ani și dezvoltarea căii ferate Budapesta–Belgrad, precum și obligația de a restitui taxe și redevențe în urma unor decizii ale instanțelor europene.
Guvernul promite reducerea deficitului
Un audit suplimentar a identificat noi cheltuieli neprevăzute, inclusiv în administrația locală, industria de apărare și sistemul sanitar, ceea ce a agravat și mai mult situația bugetară.
Potrivit autorităților, acordul încheiat cu Uniunea Europeană privind fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) ar putea reduce deficitul din acest an cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
În lipsa unor măsuri suplimentare, Ministerul Finanțelor estimează că deficitul bugetar al Ungariei ar putea ajunge la 6,1% din PIB și în 2027.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.