Conductele dedicate transportului produselor petroliere redevin infrastructuri cu valoare strategică
România ar putea avea un rol strategic mult mai important în arhitectura de apărare a NATO, pe fondul planurilor Alianței de a extinde rețeaua de conducte pentru transportul combustibililor către flancul estic. Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, țara noastră este tot mai des privită drept un posibil centru logistic pentru regiunea Mării Negre, datorită infrastructurii energetice deja existente.
Analiza arată că războiul din Ucraina a schimbat fundamental modul în care NATO își construiește capacitățile logistice. Dacă în ultimii ani, accentul a fost pus pe mobilitatea trupelor și tehnologia militară, conflictul a demonstrat că alimentarea continuă cu combustibil este esențială pentru desfășurarea operațiunilor militare. În acest context, conductele dedicate transportului produselor petroliere redevin infrastructuri cu valoare strategică.
Specialistul amintește existența NATO Pipeline System, o rețea de peste 10.000 de kilometri de conducte destinată transportului de kerosen, motorină și benzină către baze militare și facilități logistice ale Alianței. Cea mai importantă componentă a sistemului este Central Europe Pipeline System, care deservește Europa Occidentală, însă noile realități de securitate determină NATO să ia în calcul extinderea infrastructurii către est.
În opinia lui Chisăliță, România pornește cu un avantaj important față de alte state din regiune. Rețeaua de conducte și depozite construită în perioada comunistă, destinată alimentării armatei și economiei în caz de conflict, poate reprezenta baza unui viitor coridor logistic pentru NATO. O parte a acestei infrastructuri este încă utilizată, în timp ce alte segmente ar putea fi modernizate și reintegrate în circuit.
Analiza evidențiază importanța nodului energetic format din Portul Constanța, Oil Terminal și rafinăriile Petrobrazi, Petrotel și Petromidia, considerate elemente-cheie pentru alimentarea bazelor NATO din România și, ulterior, din Bulgaria și Turcia.
Estimările indică faptul că între 250 și 500 de kilometri din infrastructura existentă ar putea fi valorificați după lucrări de modernizare, iar alte 300-400 de kilometri de conducte noi ar completa rețeaua. Investițiile ar include conexiuni directe cu baza aeriană Mihail Kogălniceanu, noi stații de pompare, terminale moderne și depozite strategice de combustibil.
Dumitru Chisăliță apreciază că proiectul ar putea aduce beneficii economice importante, de la contracte pentru companiile românești și locuri de muncă, până la venituri recurente estimate la 20-30 de milioane de euro anual, dacă infrastructura ar rămâne în proprietatea statului și ar fi operată prin concesiuni. Totodată, costurile modernizării ar putea fi acoperite în mare parte prin fonduri NATO și ale Uniunii Europene dedicate mobilității militare. Pe de altă parte, specialistul avertizează că o astfel de infrastructură ar deveni automat obiectiv critic, necesitând investiții suplimentare în securitate, protecție împotriva sabotajului și atacurilor cibernetice, dar și soluționarea unor eventuale probleme administrative și de expropriere.
Concluzia analizei este că România dispune deja de elementele necesare pentru a deveni unul dintre principalele hub-uri logistice energetice ale NATO în regiunea Mării Negre, iar valorificarea acestui avantaj ar transforma țara dintr-un simplu beneficiar al securității Alianței într-un furnizor esențial al infrastructurii necesare apărării flancului estic.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
