Persoanele vârstnice identificate drept „super movers” — adică persoane care merg semnificativ mai repede decât alții de aceeași vârstă și sex — au un risc de aproximativ două ori mai mic de a dezvolta deficiențe cognitive, comparativ cu semenii lor.
Concluzia aparține unui studiu recent, condus de Stony Brook Medicine din New York, care a evaluat funcția cognitivă a 4.000 de adulți cu vârsta de 80 de ani și peste, participanți la mai multe studii privind îmbătrânirea și longevitatea, desfășurate pe parcursul mai multor ani.
Cine sunt „super movers”
Dintre participanții la studiu, între 6% și 10% au fost clasificați drept „super movers”, adică persoane care merg la o viteză comparabilă cu cea a unor oameni cu trei decenii mai tineri. Aceștia au avut un risc de declin cognitiv de aproximativ jumătate față de cei cu un ritm de mers tipic pentru vârsta lor.
Rezultatele au fost publicate pe 16 iunie în revista Neurology.
Legătura dintre mobilitate și sănătatea creierului
Studiul confirmă faptul că mobilitatea și sănătatea creierului sunt strâns legate, a declarat pentru Fox News Digital autorul principal al studiului, dr. Joe Verghese, neurolog la Stony Brook Medicine. Acest lucru sugerează că menținerea mobilității poate fi un indicator important al îmbătrânirii sănătoase a creierului și al rezilienței acestuia.
Cea mai interesantă descoperire, potrivit lui Verghese, a fost faptul că persoanele din categoria „super movers” și-au menținut funcția cognitivă, deși prezentau modificări cerebrale asociate demenței similare cu cele ale semenilor lor.
Analize post-mortem: nicio diferență la nivelul patologiilor cerebrale
În analizele post-mortem ale creierului, nu a fost identificată nicio diferență între persoanele care mergeau rapid și cele care mergeau mai lent, în ceea ce privește patologiile asociate demenței, se arată în studiu.
Acest lucru sugerează că ar putea exista mecanisme de reziliență care ajută la păstrarea funcției creierului, chiar și în prezența modificărilor asociate vârstei, a explicat Verghese. Înțelegerea acestor factori de reziliență ar putea conduce la noi strategii pentru promovarea unei îmbătrâniri sănătoase a creierului.
Limitele studiului
Fiind un studiu observațional, cercetătorii au subliniat că acesta are anumite limitări și nu demonstrează că mersul mai rapid previne demența. „Alți factori, precum sănătatea cardiovasculară, condiția fizică sau genetica, ar putea contribui atât la un ritm de mers mai rapid, cât și la rezultate cognitive mai bune”, a precizat Verghese.
Activitatea fizică, esențială la orice vârstă
Potrivit lui Verghese, acest studiu se adaugă la un set tot mai amplu de dovezi conform cărora ceea ce este benefic pentru inimă și mușchi are beneficii și pentru creier. El a adăugat că „a rămâne activ fizic rămâne una dintre cele mai eficiente metode, susținute științific, de a sprijini o îmbătrânire sănătoasă”.
VEZI ȘI – Liste de așteptare pe ani în ortopedie: managerul din Spitalul Foișor atrage atenția asupra blocajului din sistem
Mesajul general este că activitatea fizică este importantă la orice vârstă. Mersul pe jos este un punct de plecare ușor, pentru că nu ai nevoie de echipament special. Poți să faci asta în interior sau în aer liber și poți face asta cu regularitate. Poți merge cu un câine, poți merge cu un prieten, a spus Verghese.
El a adăugat că orice tip de activitate fizică este benefic, atâta timp cât este realizată constant și cu intensitatea potrivită.
Recomandări pentru vârstnici
În loc să încerce doar să meargă mai repede, neurologul recomandă persoanelor vârstnice să se concentreze pe menținerea mobilității prin activitate fizică regulată, antrenamente de forță, exerciții de echilibru și menținerea unei sănătăți cardiovasculare bune.
Viteza de mers este cel mai bine privită ca un indicator al sănătății generale, nu ca un tratament, a subliniat Verghese.
Ghidurile majore de sănătate publică, emise de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și de ghidurile americane privind activitatea fizică, recomandă cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate moderată pe săptămână, cum ar fi mersul alert. Acest obiectiv poate fi atins prin 30 de minute de mers zilnic, timp de cinci zile pe săptămână, sau aproximativ 20-25 de minute în majoritatea zilelor. O altă variantă este realizarea unor sesiuni mai scurte, care să se adune pe parcursul zilei.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
