Erorile de scanare, produsele nedeclarate și plecările fără finalizarea plății se numără printre principalele cauze ale pierderilor din magazinele care folosesc sisteme de autoservire.
Casele de marcat de tip self-checkout contribuie la creșterea pierderilor comercianților, potrivit unui studiu realizat pe 39 de mari retaileri din Europa, Statele Unite și Canada, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 1.000 de miliarde de dolari.
Raportul privind pierderile la Self-Checkout 2026, elaborat de profesorul Matt Hopkins de la Universitatea din Leicester la solicitarea ECR Retail Loss, arată că magazinele înregistrează, în medie, o creștere a pierderilor de 22% în primul an după introducerea caselor self-checkout.
Magazinele cu self-checkout înregistrează pierderi mai mari
Potrivit studiului, în magazinele dotate cu astfel de sisteme, peste jumătate dintre tranzacții, respectiv 54%, au loc prin casele de autoservire.
Analiza arată că pierderile sunt cu 33% mai mari decât în magazinele care utilizează exclusiv case de marcat operate de angajați.
Deși diferența este mai redusă față de studiul similar realizat în 2018, autorii concluzionează că sistemele self-checkout continuă să reprezinte un factor important al pierderilor din retail.
Datele indică faptul că fiecare creștere cu 1% a ponderii tranzacțiilor efectuate prin case self poate aduce pierderi suplimentare cuprinse între 0,030% și 0,048%.
Impactul diferă în funcție de tipul magazinului, profilul clienților și zona în care funcționează unitatea comercială.
Cele mai expuse sunt magazinele amplasate în zone urbane aglomerate, cu o populație tânără și venituri peste medie.
Cum apar pierderile
Raportul identifică mai multe cauze care duc la creșterea pierderilor. Printre acestea se numără produsele care nu sunt scanate, selecția greșită a articolelor din meniul caselor self, înlocuirea codurilor de bare, produsele uitate în cărucioare și plecarea din magazin fără finalizarea plății.
Între 1% și 4,8% dintre tranzacțiile efectuate la casele self includ produse care nu sunt scanate, iar pierderea medie este estimată la 2,5 euro pentru fiecare astfel de tranzacție.
Cele mai costisitoare situații sunt cele în care clienții părăsesc magazinul fără ca plata să fie finalizată, fenomen cunoscut drept „walkaways”.
În aceste cazuri, pierderea medie ajunge la 88 de euro pentru fiecare incident.
Studiul mai arată că ascunderea produselor în partea inferioară a căruciorului provoacă pierderi medii de 8 euro pe tranzacție, iar înlocuirea codurilor de bare cu etichete mai ieftine generează un prejudiciu mediu de 17 euro.
Alte practici întâlnite includ plasarea unor produse în interiorul altora pentru a evita scanarea, declararea mai multor articole diferite ca fiind același produs sau cântărirea incorectă a fructelor și legumelor, toate acestea contribuind la creșterea pierderilor suportate de comercianți.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.