Miscarea separatista basca ETA a dat ieri un nou comunicat pe tema incetarii violentelor, care in linii generale a reluat ceea ce anuntase cu o zi inainte, dar a insistat pe ideea rezolvarii prin dialog a dosarului basc. Concret, ETA solicita Spaniei si Frantei „sa nu puna obstacole in calea procesului democratic” initiat in Tara Bascilor si „sa dea dovada de vointa in gasirea unei iesiri negociate pentru conflictul intern basc”.
Un proces de pace „lung si dificil”, care ar putea pune capat celor 38 de ani de violente teroriste in Spania, s-a deschis ieri in Tara Bascilor, unde nationalistii radicali au decis sa incerce obtinerea autonomiei prin mijloace politice.
Dupa primul comunicat facut miercuri de trei militanti ETA, cu fetele acoperite, intre care o femeie, cea care a citit textul in spaniola si euskera (basca), in care se anunta un armistitiu pe termen nelimitat din partea organizatiei separatiste, clasa politica si presa spaniola erau impartite intre „speranta” si „prudenta”, alimentate de doua precedente esecuri de dialog cu ETA. In versiunea completata, publicata in cursul noptii de miercuri spre joi, ETA a chemat la unire „toate sectoarele societatii basce” pentru a se implica in procesul de pace, primul pas fiind incetarea focului care intra in vigoare vineri, la ora 00,00 (23,00 GMT).
Necunoscutele viitorului
Raman destule necunoscute referitoare la detaliile calendarului procesului de pace, cat si la rolul pe care il va avea partidul interzis, Batasuna, bratul politic al ETA. Presedintele guvernului spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, care a facut din pacea in Tara Bascilor prioritatea mandatului sau, a chemat la unitate fortele democratice din tara, iar Mariano Rojoy, liderul principalului partid de opozitie, Partidul Popular, i-a oferit sprijinul sau „cu doua conditii”: sa nu se plateasca un pret politic „teroristilor” si „statul de drept, securitatea nationala si justitia sa continue sa functioneze, aplicand legea”.
Doar o stratagema?
Incetarea focului anuntata de ETA intervine la un an distanta de alegerile din Spania, expertii estimand ca alegerile municipale si regionale din 2007 „sunt un element de presiune pentru ETA si Batasuna, acesta fiind interzis din 2003 in virtutea unei legi privind partidele politice care permite autoritatilor scoaterea din jocul democratic a oricarei formatiuni considerate ca sustine terorismul „activ sau tacit”. Daca Batasuna doreste sa se prezinte la scrutin, trebuie sa vina cu gesturi. Fie rupe definitiv relatiile cu ETA, fie ETA pune capat atentatelor.
Bascii si terorismul
Bascii (Euskaldunak) sunt o populatie europeana cu o vechime de peste 25.000 de ani, regiunea basca, numita de nationalisti „Euskadi” (Fiara basca), intinzandu-se pe teritorii din Spania si Franta. Tara Bascilor a fost prima regiune a Spaniei, impreuna cu Catalonia, care se bucura de un statut de autonomie (11 ianuarie 1980). Miscarea politica in favoarea unei natiuni basce independente a inceput in 1882. In 1953, se creeaza gruparea Ekin care, in iulie 1959, devine ETA (Tara Basca si libertate). Din 1968 solicita dreptul la autodeterminare, anexarea la Tara Bascilor a provinciei franceze Navara si plecarea din regiune a fortelor spaniole de securitate. In cei 38 de ani de razboi contra statului spaniol, organizatia a ucis peste 800 de persoane, civili si militari, UE plasand ETA pe lista europeana a miscarilor teroriste.
