Turcia a deportat în Rusia o tânără activistă rusă căutată de autoritățile de la Moscova pentru acțiuni de protest împotriva invaziei din Ucraina, într-un caz care pare să fie primul cunoscut în care Ankara returnează în țara de origine o persoană urmărită pentru poziția sa anti-război.
Ariadna Litvinova, în vârstă de 24 de ani, era acuzată în Rusia de „discreditarea” armatei, după ce a scris mai multe mesaje la o expoziție cu tematică pro-război organizată la Sankt Petersburg. Printre mesajele afișate se numărau „Ucigași”, „Pace pentru Ucraina” și „Libertate pentru deținuții politici”.
Potrivit avocaților săi, Litvinova a fost deportată de autoritățile turce și a ajuns sâmbătă pe aeroportul Vnukovo din Moscova, unde a fost reținută imediat după aterizare. Juridic, măsura a fost una de deportare, inițiată de Turcia, și nu o extrădare solicitată oficial de Rusia.
VEZI ȘI – Summit NATO la Ankara: aliații promit investiții record în apărare pentru a consolida relația cu SUA
Dacă va fi găsită vinovată, tânăra riscă o pedeapsă de până la șapte ani de închisoare.
Avocații: deportarea devine un instrument tot mai folosit împotriva opozanților Kremlinului
Organizațiile pentru drepturile omului și avocații care asistă cetățeni ruși aflați în exil susțin că deportarea este utilizată din ce în ce mai frecvent împotriva activiștilor anti-război.
Potrivit Anastasiei Burakova, fondatoarea proiectului „Kovcheg” (Arca), care oferă sprijin rușilor plecați din țară din motive politice, deportarea este o procedură mult mai rapidă decât extrădarea și nu presupune procese îndelungate, căi de atac sau alte etape judiciare complexe.
În același timp, această procedură face dificilă stabilirea existenței unei eventuale cooperări între autoritățile statului care dispune deportarea și cele ruse, întrucât măsura este prezentată ca o decizie suverană.
A plecat din Rusia după ce măsura arestului preventiv a fost înlocuită
Litvinova, absolventă a unei școli de poliție, a fost arestată anul trecut și inițial acuzată de vandalism pentru gestul său de protest. Ea a recunoscut că a deteriorat bunuri și a explicat că acțiunea a fost rezultatul unei reacții emoționale.
Ulterior, instanța a înlocuit arestul preventiv cu o interdicție privind anumite activități, măsură care, potrivit avocatei sale, nu îi interzicea să părăsească Rusia. Profitând de această situație, tânăra a plecat în Turcia, unde locuiește tatăl său.
După deportarea în Rusia, avocații au declarat că au pierdut legătura cu ea, existând informații potrivit cărora urma să fie transferată la Sankt Petersburg.
Circumstanțele deportării rămân neclare
Canalul de Telegram „Prison Lawyer”, care a relatat primul despre caz, nu a precizat motivele pentru care autoritățile turce au reținut-o pe Litvinova și nici de ce aceasta nu a avut posibilitatea de a pleca într-o a treia țară înainte de deportare.
Până în ultimii ani, Turcia era considerată una dintre destinațiile relativ sigure pentru cetățenii ruși care părăseau țara din cauza opoziției față de războiul din Ucraina.
Totuși, organizația Kovcheg susține că, încă din 2025, a documentat un caz în care birourile Interpol din Rusia și Turcia ar fi cooperat direct, fără implicarea structurilor centrale ale organizației. În acel dosar, un opozant rus a fost reținut la scurt timp după ce contactase consulatul Rusiei, iar ulterior autoritățile turce au dispus deportarea sa invocând motive de securitate națională.
Potrivit raportului organizației, documentele analizate indicau că decizia s-a bazat pe informații furnizate de biroul Interpol din Rusia, care lega comentariile anti-război ale persoanei respective de acuzații privind extremismul.
Activiștii avertizează asupra unui fenomen în creștere
Apărătorii drepturilor omului afirmă că astfel de cazuri sunt tot mai numeroase. Potrivit Comitetului Rus Anti-Război, în acest an Kazahstanul a aprobat cel puțin patru solicitări de extrădare formulate de Moscova împotriva unor cetățeni ruși cercetați penal.
Un alt caz invocat este cel al activistului Alexei Rozhkov, transferat din Kârgâzstan în Rusia în 2023, după ce fusese urmărit penal pentru incendierea unui centru militar de recrutare, acțiune pe care o prezentase drept un protest împotriva invaziei din Ucraina.
Anastasia Burakova consideră că tot mai multe state își normalizează relațiile cu Rusia inclusiv prin cooperarea în astfel de dosare. Ea atrage însă atenția că este extrem de dificil de demonstrat existența unor presiuni politice exercitate de Moscova, mai ales atunci când cazurile sunt prezentate oficial drept simple deportări.
Potrivit acesteia, există indicii care ridică semne de întrebare, precum rapiditatea neobișnuită a procedurilor sau justificări care seamănă foarte mult cu argumentele folosite de autoritățile ruse. Cu toate acestea, activiștii pentru drepturile omului spun că nu pot demonstra în mod oficial existența unei coordonări între state, ceea ce îngreunează protejarea persoanelor aflate în pericol.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
