Primaria municipiului Bistrita, prin Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar, este dispusa sa retrocedeze doar 10 la suta din suprafata revendicata in baza Legii 247/2005. Primarul orasului, Vasile Moldovan, a declarat ca au fost depuse in total 1.120 de cereri in baza normei mentionate, prin care sunt revendicate in total peste 2.500 de hectare de teren. Este vorba de peste 1.700 de hectare de teren agricol, respectiv 782 de hectare de paduri.
In urma analizarii cererilor depuse, membrii comisiei au ajuns la concluzia ca doar 164 dintre ele sunt intemeiate, suprafata care ar urma sa fie retrocedata fiind de 216 ha. Proprietarii indreptatiti sa primeasca pamant vor fi pusi in posesie cu 180 de hectare de teren agricol, respectiv 35 de hectare de paduri.
Vasile Moldovan a mai declarat ca dupa centralizarea cererilor depuse atat la Legea 18 din 1991, cat si la Legea 1/2000, respectiv Legea 247/2005, Primaria este obligata sa ceara peste 200 de hectare de teren de la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura, respectiv alte 100 de hectare de teren de la Agentia Domeniilor Statului. In cazul in care aceasta din urma nu are teren disponibil pe raza municipiului Bistrita, poate apela la alte unitati administrativ-teritoriale din judet sau chiar din afara lui.
Propunerile Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar vor fi transmise Comisiei judetene, care functioneaza pe langa Institutia Prefectului, dupa consumarea celor 10 zile in care persoanele nemultumite pot depune contestatii. In cazul in care Comisia judeteana va valida propunerile celei locale, persoanele indreptatite ar putea fi puse in posesie cu suprafetele solicitate pana cel tarziu in luna martie a acestui an.
Primarul a explicat ca majoritatea celor carora li s-au respins cererile au mai depus solicitari in baza legilor proprietatii 18/1991, respectiv 1/2001 si au fost inclusi pe listele de despagubiri. O alta categorie de persoane carora le-au fost respinse cererile nu au putut sa-si dovedeasca in nici un fel calitatea de cetateni romani, un numar de peste 20 astfel de cereri fiind respinse din start.
O a treia categorie de cereri respinse sunt cele ale cetatenilor care nu au putut dovedi ca sunt proprietari pe terenurile revendicate.