Proiectele si programele ce vor fi finantate din fonduri structurale europene si din fonduri de la bugetul de stat trebuie sa-si dovedeasca mai intai rentabilitatea pentru a obtine finantarea din momentul elaborarii pana la finalizarea lor. Cei care isi dau OK-ul pentru alocarea finantarilor ii considera pe beneficiarii fondurilor responsabili pentru eficienta programelor sau a proiectelor lor.
In managementul banilor publici a fost introdusa procedura evaluarii independente a proiectelor si programelor propuse spre finantare. Evaluarea unui proiect se face in trei etape: faza de conceptie a proiectului (faza ex-ante), faza intermediara (faza de implementare) si faza de dupa implementarea proiectului (faza ex-post).
Evaluarea ex-ante analizeaza programele propuse, examineaza obiectivele, planurile de implementare si rezultatele estimate pentru a determina daca sunt cele mai potrivite interventii pentru a indeplini obiectivele.
Evaluarea intermediara analizeaza in ce masura programele sunt implementate in modul cel mai eficient si eficace, conform programarii initiale, si stabileste daca programele sunt la fel de relevante ca in faza de programare pentru atingerea nevoilor propuse.
Evaluarea ex-post analizeaza impactul programelor prin raportarea la nevoile pe care programul a urmarit sa le indeplineasca si, totodata, sa determine daca efectele pozitive ale programului sunt sustenabile in timp si dupa finalizarea implementarii programului.
Prima intalnire, pentru responsabilizare
Pentru a se sti din capul locului daca aplicantul – persoana fizica sau juridica – este responsabil sau nu in legatura cu tot ceea ce inseamna proiectul pentru care cere bani, prima „intalnire” a partilor – finantator si beneficiar – are loc pentru o evaluare a acestei responsabilizari, in care beneficiarul trebuie sa raspunda la un chestionar:
– Care este impactul programului finantat din fonduri publice?
– In ce masura acest program isi atinge obiectivul propus?
– Este necesar sau nu sa continue sa fie sprijinit de contribuabil?
– Rezultatele programului propus sunt oferite la cel mai mic cost posibil?
– Ar putea fi cheltuiti banii mai eficient in alta parte?
– Evaluarea – prin raportarea la anumite criterii prestabilite – permite o analizare, in mod independent si obiectiv, a beneficiarilor unei finantari din fonduri publice?
UE foloseste cinci criterii
Pentru ca evaluarea mentionata sa raspunda scopurilor enumerate, la nivelul Uniunii Europene s-au conturat cinci criterii folosite in cadrul oricarui execitiu de evaluare, asa-numitele criterii DAC: relevanta, eficienta, eficacitatea, impactul, sustenabilitatea.
Relevanta unui proiect reprezinta masura in care obiectivele stabilite si planul de implementare propus adreseaza corect problemele identificate. Orice schimbari, fata de problemele identificate initial, fie ele fizice, economice, institutionale sau politice, pot face proiectul irelevant pentru nevoile pentru care a fost propus.
Criteriul de eficienta vizeaza rentabilitatea, respectiv daca ar fi putut fi obtinute rezultate mai bune prin alte modalitati si, in special, mai ieftine.
Eficacitatea urmareste daca proiectul si-a atins obiectivele in faza de programare, ce beneficiu a adus proiectul in practica si daca subiectii vizati de proiect au beneficiat in mod real de pe urma produselor sau serviciilor pe care proiectul le-a facut disponibile.
Impactul masoara efectul de ansamblu al beneficiilor aduse de un anumit proiect asupra unui numar mai mare de persoane decat intr-un sector, o anumita regiune sau chiar din intreaga tara. Sustenabilitatea arata daca exista probabilitatea ca rezultatele pozitive ale proiectului sa continue si dupa terminarea perioadei de finantare externa si, totodata, daca impactul pe termen lung al programului asupra procesului mai amplu de dezvoltare poate fi mentinut la nivel de sector, regiune sau tara.
Disparitatile se vor adanci
Uniunea Europeana este atractiva pentru tarile candidate. Cu toate acestea, disparitatile in ceea ce priveste Produsul Intern Brut pe locuitor in statele membre actuale si intre regiuni sunt considerabile si se vor adanci o data cu procesul de extindere. Intr-o Uniune Europeana formata din 25 de tari, o patrime din totalul populatiei va trai in regiuni cu un PIB pe locuitor sub 75 la suta din media Uniunii Europene si din acestia 6 din 10 cetateni vor fi in regiuni din tarile candidate. Intr-o Uniune de 27 de state, circa 80 la suta din cetatenii care locuiesc in regiuni cu PIB sub pragul de 75 la suta vor fi din tarile candidate.
Patru fonduri structurale
In prezent, patru fonduri structurale permit Uniunii Europene sa ofere asistenta financiara nerambursabila, fiecare acoperind o zona tematica specifica, ele neconstituind sursa unica de finantare in cadrul bugetului UE. Acestea sunt:
1. Fondul european de dezvoltare regionala. Obiectivele acestui fond sunt dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in urma si sustinerea reconversiei economice, redezvoltarea si dezvoltatea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale in declin, zonele urbane in dificultate, zonele aflate in criza, precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii. Poate finanta proiecte de infrastructura, proiecte locale de dezvoltare, ajutoare pentru IMM-uri.
2.Fondul social european. Are ca obiectiv implementarea „Strategiei europene privind ocuparea fortei de munca”. Fondul este destinat imbunatatirii oportunitatilor de angajare pentru someri si muncitori din Piata Unica, prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii la schimbarile industriale, in principal prin instruire vocationala si reinstruire, precum si prin sisteme de recrutare.
3.Fondul european de garantare si orientare pentru agricultura. Finanteaza masuri de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri, in spe-cial in regiuni cu intarzieri in dezvoltare. Este destinat imbunatatirii eficientei structurilor de productie, procesare si marketing al produselor agricole si fores-tiere si dezvoltarii potentialului local in zonele rurale. Sectiunea de Garantare a acestui fond sustine dezvoltarea rurala in cadrul Politicii Agricole Comune in alte zone ale Uniunii Europene.
4.Instrumentul financiar pentru pescuit. Acest fond contribuie la adaptarea si modernizarea in domeniul pescuitului si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor costiere depen-dente puternic de pescuit. Fondul sustine actiuni avand ca scopuri atingerea unui echilibru sustinut intre resurse si exploatare, imbunatatirea aprovizionarii pietei, cresterea valorii adaugate la produsele din peste si acvacultura prin procesare, revitalizarea industriilor care depind de pescuit si acvacultura, finantarea innoirii flotei si investitiilor industriale. Fondul finanteaza masurile avand ca scop cautarea de noi piete si de sectoare alternative de activitate.
