Situația evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic, cu impact direct asupra prețurilor și securității aprovizionării
Piața de energie electrică din România a înregistrat un nivel fără precedent, în condițiile în care valul de caniculă a împins consumul la cote ridicate, iar mai multe unități de producție au fost scoase din funcțiune pentru revizii. Prețul orar a depășit pragul de 5.000 de lei/MWh, echivalentul a peste 1.000 de euro, stabilind astfel un maxim istoric pe piața spot autohtonă, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
În intervalul de vârf, în jurul orei 19:00, energia a ajuns la valori extreme: 5.077 lei/MWh pentru un sfert de oră și 5.321 lei/MWh pentru alt interval de 15 minute. Acesta din urmă reprezintă recordul absolut al pieței, depășind pragul de 1.000 de euro/MWh.
Și media zilnică s-a menținut la un nivel ridicat, apropiindu-se de 300 de euro/MWh, ceea ce plasează România, cel mai probabil, pe primul loc în Europa la prețul spot pentru a doua zi consecutiv. Prin comparație, Franța a înregistrat un nivel de circa 124 euro/MWh, iar Germania aproximativ 195 euro/MWh.
Diferențele mari de preț au fost influențate de dezechilibrele din sistemul energetic regional. România a importat semnificativ energie din Bulgaria în orele de vârf și din Ungaria pe timpul nopții, în timp ce exporturile au fost limitate la intervalele de producție ridicată.
Pe partea de producție internă, situația a fost tensionată. Cererea de energie a crescut odată cu temperaturile extreme, în special din cauza utilizării intense a aparatelor de aer condiționat. În același timp, mai multe capacități importante au fost indisponibile: un reactor de la Cernavodă se află în revizie, iar centrala pe gaze de la Brazi funcționează la jumătate de capacitate, cu revenirea în sistem amânată până în a doua jumătate a lunii iulie.
Producția din surse regenerabile nu a reușit să compenseze deficitul. Deși energia solară a atins valori ridicate la orele de vârf, producția eoliană a fost redusă din cauza lipsei de vânt.
Problemele de echilibru energetic nu sunt izolate la nivel regional. În Ungaria, de exemplu, centrala nucleară de la Paks a fost nevoită să reducă producția unui reactor din cauza temperaturii ridicate a apei din Dunăre, pe fondul aceluiași val de căldură care afectează Europa Centrală și de Est.
În acest context, piața de energie din România a reacționat puternic la suprapunerea dintre consum ridicat, capacitate redusă de producție și condiții meteorologice extreme, generând unul dintre cele mai volatile episoade din ultimii ani. Situația evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic la extreme climatice și dezechilibre de producție, cu impact direct asupra prețurilor și securității aprovizionării.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube