In legatura cu Strategia adoptata luni de CSAT parerile sunt impartite. Unii spun ca puterea serviciilor secrete se va intari in masura in care proiectele referitoare la serviciile secrete vor fi insusite de Guvern in forma afisata ieri pe site-ul Administratiei Prezidentiale. Si aceasta chiar in conditiile in care proiectele au suferit unele modificari fata de varianta initiala. Altii, dimpotriva, sunt de parere ca legile securitatii nationale, dupa adoptarea lor de Parlament, vor revolutiona activitatea serviciilor de informatii, facand-o compatibila cu normele NATO si UE.
Modificari se pare ca s-au acceptat destule. Controversatul proiect privind statutul ofiterilor de informatii prevedea, in forma sa initiala, ca ofiterii de informatii vor fi exonerati de orice raspundere materiala, civila si penala daca, prin exercitarea atributiilor de serviciu, au cauzat vatamari unor persoane ori le-au prejudiciat patrimoniul. In noua forma, aceasta posibilitate este definita intr-un mod mai elegant. “Daca activitatile desfasurate au avut ca urmare restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati constitutionale, se aplica in mod corespunzator dispozitiilor legale, iar eventualele prejudicii rezultate vor fi despagubite ulterior de catre serviciu.” In exercitarea atributiilor de serviciu, ofiterii de informatii beneficiaza de protectie “in conditiile legii”.
Propunerea de proiect al legii privind activitatea de informatii si contrainformatii prevede ca ofiterii de informatii “anume desemnati” pot efectua acte premergatoare cu privire la fapte infractionale ce au legatura cu amenintarile la adresa securitatii nationale. Proiectul initial oferea agentilor posibilitatea de a desfasura astfel de operatiuni chiar si in cazurile care nu aveau legatura cu siguranta nationala. Riscurile si amenintarile la adresa sigurantei nationale sunt definite extrem de generos. Este inclusa in aceasta categorie: “alterarea continutului informatiilor vehiculate in spatiul public, cu scopul de a crea panica, induce tensiuni ori conflicte sociale”. SRI asigura in plus si protectia structurilor statului si a persoanelor oficiale fata de actiunile de spionaj ori apararea fata de operatiunile serviciilor straine prin care se urmaresc obiective precum: “agresiunile cu scop de afectare a securitatii informationale prin dezinformare”, “manipularea curentelor de opinie”, “atacuri imagologice” sau “discreditarea institutiilor formatoare ale constiintei si valorilor de identitate nationala”. In legea privind activitatea SRI a fost pastrat un articol din forma initiala potrivit caruia SRI documenteaza informativ fapte potential infractionale, in domeniul securitatii nationale, de a identifica si indica probe ori de a realiza acte de constatare.
Serviciile au acces la datele si informatiile detinute de autoritatile si institutiile statului, agenti economici, operatori de comunicatii si transport. Autoritatile informative pot obtine inclusiv de la institutiile financiare, de credit si de finantare, informatii referitoare la conturi, posesorii conturilor, cu privire la plati si la miscarea si depozitarea banilor “daca acestea sunt necesare in legatura cu un pericol major la adresa securitatii nationale”.
