Drona care a explodat după impactul cu un bloc de locuințe din Galați este de tip Geran-2, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță.
Aparatul reprezintă versiunea adaptată de Rusia a dronei iraniene Shahed-136, folosită frecvent în atacurile asupra Ucrainei.
Geran-2 este echipată cu un motor cu elice, care produce un zgomot asemănător celui al unei motociclete. Specialiștii o consideră o armă relativ ieftină, utilizată în număr mare și dificil de interceptat la altitudini reduse.
Drona avea o încărcătură de cel puțin 30 de kilograme de explozibil
Potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale, drona care a căzut la Galați transporta minimum 30 de kilograme de explozibil.
Aceleași surse susțin că aparatul făcea parte dintr-un grup de aproximativ 50 de drone lansate de Rusia într-un atac de amploare asupra infrastructurii portuare din Ucraina.
Atacul a pornit din Crimeea în jurul orei 21:15 și a avut ca ținte zonele Reni, Orlivka, Chilia și Vâlcov.
Sistemele radar românești au detectat roiul de drone în apropiere de Reni
Sistemele radar instalate recent în zona Galați au identificat grupul de drone. Aparatul care a ajuns ulterior pe teritoriul României s-a desprins dintr-o formațiune detectată la ora 1:46, la aproximativ 19 kilometri est de orașul ucrainean Reni.
În prezent, autoritățile analizează trei scenarii.
Potrivit surselor din Ministerul Apărării, drona ar fi putut fi deviată de apărarea antiaeriană ucraineană, ar fi putut suferi o defecțiune tehnică sau ar fi fost direcționată intenționat către zona României.
Aparatul a intrat în spațiul aerian românesc la ora 1:52
Conform datelor disponibile, drona a pătruns în spațiul aerian al României la ora 1:52, prin zona localităților Grindu și I.C. Brătianu din județul Galați, aflate pe malul Dunării.
În momentul intrării pe teritoriul românesc, aparatul zbura la o altitudine de aproximativ 600 de metri și avea o viteză de circa 100 de kilometri pe oră.
Două avioane F-16 și un elicopter militar au urmărit drona
Pentru monitorizarea aparatului au fost trimise două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești și un elicopter IAR-330 Puma Socat din Tulcea.
Piloții aveau autorizația de a deschide focul asupra țintei, însă nu au intervenit.
Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a explicat motivele acestei decizii.
„O eventuală angajare asupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, despre care nu aveam informații dacă are încărcătură de luptă.”
Restricțiile legale au împiedicat lansarea unui proiectil spre Ucraina
Generalul Gheorghe Maxim a precizat că Armata Română trebuie să respecte limitele impuse de legislația națională și de dreptul internațional.
„Avem o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.