„Imbatranesc, chiar daca nu se vede…”

Intr-un exercitiu de imagine aproape sadic, Bogdan Olteanu i-a invitat ieri pe liderii fostei guvernari CDR, in frunte cu Emil Constantinescu, la un campari orange si un piscot, la Camera Deputatilor, sa „comemoreze” 10 ani de la fericita zi in care, in 1996, Conventia Democratica a castigat alegerile. Ca sa fie sadismul si mai eficient, Bogdan Olteanu i-a plimbat pe Emil Constantinescu, pe Victor Ciorbea si pe venerabilul Ion Diaconescu prin birourile pe care CDR le-a ocupat timp de patru ani. Odata trezit din nou in mijlocul frumoaselor holuri de marmura ale Parlamentului, Emil a revenit instantaneu la „bunele obiceiuri” din vremurile sale de glorie si i-a cerut lui Olteanu sa-i dea pe ziaristi afara de la reuniune, pe motiv ca „vor scrie de rau”. Insa presedintele contemporan al Camerei Deputatilor i-a atras atentia ca regimul Constantinescu a luat sfarsit de ceva vreme, asa ca presa a avut acces la petrecerea, mai bine zis, la priveghiul cederist. „Petrecere” ar fi un cuvant exagerat pentru adunarea trista si destul de „subtire”, la care nu au venit decat o mana de fosti deputati taranisti ale caror nume au disparut aproape din memoria colectiva (de altfel, intrebarea cel mai des pusa a fost „cum il cheama pe acela, iti mai aduci aminte?”), un singur premier din cei trei fosti, respectiv Victor Ciorbea, si doar doi ministri din nenumaratii fosti – Virgil Petrescu si Traian Remes. In schimb, Emil a venit cu aproape toti fostii sai consilieri si cu SPP-istii din dotare, ca un presedinte care se respecta, si s-a deplasat prin sala de receptie in asa fel incat in permanenta sa fie in fata obiectivului camerelor de filmat. Mai modest, ca intotdeauna, si la fel de jovial si zambitor ca in vremea in care conducea Camera Deputatilor si PNTCD, Ion Diaconescu a inveselit cat de cat atmosfera, raspunzandu-le tuturor la intrebarea „ce mai faceti, domnule presedinte?” cu „imbatranesc, imbatranesc, chiar daca nu se vede…”.