Ansamblul Moara lui Assan, distrus in proportie de 90%

Prima moara cu aburi din Romania, Moara lui Assan, clasificata pe lista Ministerului Culturii si Cultelor la grupa A, a monumentelor istorice de valoare nationala si universala, este deteriorata in proportie de 90%, datorita unor demolari ilegale. Ziarul „Romania libera” a relatat in numarul din 17 august a.c. despre situatia in care se afla acest monument unic, atragand atentia ca distrugerile in zona continua. Desi s-a inceput urmarirea penala a celor considerati vinovati, nici pana azi nu s-au luat nici un fel de masuri pentru protejarea a ceea ce a mai ramas in urma demolarilor. Grupurile de recuperatori de materiale reciclabile isi fac zilnic de lucru prin zona, la lumina zilei, iar pe durata noptii se lucreaza de zor la slabirea structurii de rezistenta a cladirilor. In instanta, urmasii fostilor proprietari se lupta pentru recuperarea a ceea ce a mai ramas din Moara lui Assan.

„S-a hotarat sa nu se finanteze cheltuieli de paza”

In urma numeroaselor sesizari ale cetatenilor din zona, a Ministerului Culturii si Cultelor si a Primariei Sectorului 2, prin care au fost semnalate lucrari de desfiintare ilegal realizate la ansamblul Moara lui Assan, Directia Inspectie si Control General din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti a inceput controalele in luna august 2005. Viorel Uleia, director executiv adjunct in cadrul acestei directii, a declarat ca „a fost constatata executarea unor lucrari fara autorizatie de desfiintare a unor elemente constructive ce au condus la deteriorarea ansamblului in proportie de aproximativ 90%”. Inspectorii au semnalat in urma verificarilor si alte nereguli. Ansamblul a fost proprietatea SC „Solaris” SA, societate declarata falimentara la data respectiva si aflata in procedura de lichidare judiciara, prin lichidatorul judiciar SC „IPCMG Refal” SA care a preluat in administrare toate bunurile mobile si imobile ale fostului proprietar. In mod normal, conform legii, lichidatorul avea ca obligatie si asigurarea pazei si conservarea activelor din patrimoniul debitoarei SC „Solaris” SA, insa Adunarea creditorilor „a hotarat sa nu finanteze cheltuieli de paza si protectie cu firme specializate”. S-a optat pentru asigurarea acestor servicii cu salariati ai fostei SC „Solaris”, dar „care nu aveau nici pregatirea si nici suportul logistic necesar”.

Demolarea monumentului, o infractiune

In septembrie 2005, Primaria Municipiului Bucuresti a sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 in vederea dispunerii inceperii urmaririi penale impotriva celor care se faceau vinovati de desfiintarea ilegala a monumentului de valoare nationala Moara lui Assan. Sesizarea penala a fost facuta in conformitate cu prevederile Legii 50/1991 republicata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Conform legii, desfiintarea unor constructii fara autorizatie constituie infractiune si se poate pedepsi cu inchisoarea. Trebuie mentionat ca responsabilii din cadrul Primariei Sectorului 2 au aplicat o amenda de 5000 RON celor care au executat demolarea, insa amenda a fost anulata in instanta. Mai mult, la nivelul primariei de sector se luase decizia de salubrizare si asigurare a zonei, insa, la fel ca in cazul unui alt monument istoric, Hanul Solacolu, de pe Mosilor 134, intentiile primariei au fost „sanctionate” de reprezentantii PMB si MCC care au atentionat ca Primaria Sectorului 2 nu are competente administrative si de control in zona respectiva.

Vandalisme si la cavoul familiei Assan

Nici cavoul familiei Assan din Cimitirul Bellu nu a scapat de distrugeri. In repetate randuri acesta a fost vandalizat: literele aurite au fost scoase rand pe rand, usile din bronz de la intrare au disparut, iar in interiorul cavoului sunt depozitate cateva mormane de gunoaie. Din decoratiile interioare nu mai exista decat urmele. Desi a murit in strainatate, familia lui George (Gheorghe) Assan (1821-1866), cel care a fondat Fabricile Assan, i-a trecut pe piatra funerara, conform dorintei testamentare a acestuia, urmatoarea inscriptie: „Fondatorul primei masini cu abur in industria romana (1853)”.
In anul 1948, odata cu nationalizarile ordonate de comunisti, este arestat si Basil (Vasile) Assan care la acea data era unic actionar al Fabricilor Assan. Pe durata anchetei, dupa ce a fost torturat, Assan a fost aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Politiei Capitalei, familiei comunicandu-i-se ca s-ar fi sinucis.

Un teren gol

Ion Stavraca si Henriette Ana Maria Stavraca, in calitate de mostenitori ai familiei Assan, au solicitat in instanta restituirea proprietatii Moara lui Assan, de la adresa str. Halmeu nr. 25. Cu toate ca, din cauza constructiei blocurilor din zona, proprietatea a ajuns de la 54,17 mii metri patrati la 47 mii metri patrati, familia a cerut inca din anii '90 sa reprimeasca ceea ce a mai ramas.
„Distrugerile si demolarile la Moara lui Assan le-am sesizat inca din anul 1995. Cu toate ca am sesizat peste tot, la mai multe institutii ale statului, faptul ca incepusera distrugeri la acest monument, nimeni nu ne-a bagat in seama. Se scoteau cercevelele din fier forjat ale ferestrelor, dispareau obiecte de inventar ale morii, se demola. Mai mult, aparusera anunturi de licitatie a proprietatii transmise de Fondul Proprietatii de Stat pe care, cu greu, le-am putut anula. Cu toate acestea, in anii care au trecut s-au produs fel de fel de manevre cu Moara lui Assan, se pare ca s-au mai facut intre timp unele vanzari, au aparut alti proprietari, totul pentru a se crea haos si pentru ca lucrurile sa capete aspecte greu de deslusit in instanta”, a declarat Ion Stavraca.
Cert este ca, daca proprietarii de drept vor castiga in instanta, nu vor mai putea recupera decat un teren presarat cu cateva ruine, ansamblul, in starea actuala fiind greu de reconstituit.

Legea monumentelor istorice a fost modificata

Conform noilor modificari si completari la Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, „monumentele istorice, zonele de protectie si zonele construite protejate, definite potrivit legii, vor trebui evidentiate in planurile de amenajare a teritoriului si planurile urbanistice ale unitatilor administrativ-teritoriale”. Calitatea de monument istoric, precum si cea de zona construita protejata, de oras istoric sau de sat istoric se vor marca printr-un insemn distinctiv amplasat de reprezentantii primariilor pe monumentul istoric, la intrarea in zona construita protejata sau in orasul istoric sau satul istoric, dupa caz, in conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului Culturii si Cultelor.
Costul insemnelor distinctive se suporta de catre autoritatile publice locale. Au ramas in vigoare prevederile referitoare la asigurarea pazei si integritatii monumentelor istorice: desfiintarea, distrugerea partiala sau totala sau degradarea monumentelor istorice (in cazul Morii lui Assan – monument istoric de valoare nationala si universala) sunt interzise si se sanctioneaza conform legii. In scopul protejarii monumentelor, legiuitorul a prevazut ca proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati sa asigure paza.

Utilaje de la Viena, forta de munca nemteasca

Constructia Morii Assan a fost realizata in anul 1853, pe un teren cumparat de Gheorghe (George) Assan de la Epitropia Ghica, proprietatea extinzandu-se apoi prin achizitionarea de terenuri de la locuitorii din jur. Moara a fost ridicata intr-o perioada cand in Bucuresti nu exista nici macar o singura fabrica de caramida. Ca fapt divers, prima fabrica de caramida s-a infiintat abia in anul 1855 de catre serdarul Ioan Filipescu, undeva in zona Elefterie. Utilajele pentru moara au fost aduse de la Viena, de la firma „Siegel”, transportul acestora pe Dunare si apoi pe distanta Giurgiu-Bucuresti durand aproape o luna de zile. Constructia propriu-zisa a fost realizata folosind constructori si mesteri nemti. La data respectiva, constructia unui cos al fabricii a fost oprita cand atinsese inaltimea de 10 metri, fiind considerata prea mare. Dupa plata unor compensatii catre primarie, cosul a fost ridicat pana la inaltimea proiectata de 26 de metri. In registrele comerciale, Moara lui Assan era inregistrata ca „Societatea Anonima „Fabricile Assan” pentru industria si comertul fainii, uleiurilor vegetale, lacurilor, culorilor si altor produse similare”. De-a lungul timpului, moara cu abur de la Obor a fost botezata de locuitorii Bucurestiului sub diverse forme: Moara lui Assan, Moara cu valturi, Moara de foc sau Vaporul lui Assan. In anul 1906, cladirea morii a fost extinsa, corpului principal fiindu-i atasat un orologiu, devenit pentru locuitorii din zona Colentina-Obor un punct de reper.