Marile puteri, reunite la Sankt Petersburg sub presedintia rusa la summitul lor anual, au incercat sa isi puna la unison vocile in ce priveste marile dosare geopolitice abordate. Chiar daca, la finele reuniunii, presedintele rus, Vladimir Putin, aprecia summitul ca fiind satisfacator si perfect organizat, analistii estimau ca in realitate a fost un „dialog al surzilor”, un summit al deziluziilor. Surse apropiate participantilor declarau ca cei opt „s-au certat pana au ragusit”. Dar Putin se poate bucura ca summitul a consacrat revenirea tarii sale in clubul celor mari.
G8 a adoptat mai multe texte cu directie limitata in diverse domenii, dar cele privind dosarele fierbinti contin formule generale care ascund divergentele persistente si evita frictiunile.
Liderii G8 si-au depasit punctele de vedere divergente pentru a lansa un apel Israelului si miscarilor islamiste radicale Hamas si Hezbollah sa inceteze ostilitatile pentru a opri spirala violentei in Orientul Mijlociu. Turnura decisiva a fost consensul realizat duminica, dupa o sedinta de lucru intre liderul rus, Vladimir Putin, si premierul britanic, Tony Blair. Semnatarii declaratiei considera ca la originea situatiei explozive se afla „forte extremiste care cauta sa destabilizeze regiunea si sa submineze aspiratiile palestinienilor, israelienilor si libanezilor la democratie si pace”, textul evitand mentionarea Iranului si Siriei, cum doreau Statele Unite. Putin a avut astfel satisfactia, pe care a facut-o publica, de a evita ca Siria, aliatul Rusiei, sa fie desemnata printre sustinatorii „extremistilor” din Orientul Mijlociu. Ieri, la forumul cu statele in curs de dezvoltare privind probleme comerciale, tema dominanta s-a referit la pregatirile pentru trimiterea de catre ONU a unei forte internationale in Libanul de Sud, ideea fiind avansata in ajun de sefii de stat si de guvern ai celor opt.
Divergente energetice
Rusia si occidentalii au ramas insa pe pozitii in diferendul lor energetic, Moscova continuand sa vegheze cu gelozie asupra monopolului gigantului sau gazier, Gazprom. Un inalt responsabil european declara, sub acoperirea anonimatului, ca in declaratia adoptata „europenii nu au obtinut nimic concret in ce priveste deschiderea sectorului energetic rusesc concurentei straine”. Avand in vedere cresterea pretului petrolului, forumul celor opt se angaja in declaratia comuna sa promoveze piete de energie „deschise si transparente” si sa dezvolte, pentru cei interesati, recurgerea la energia nucleara. Liderii G8 au afirmat ca sustin principiile Chartei energiei (care impun regulile concurentei si deschiderea pietelor de energie), semnata in 1994, dar despre care Rusia nici nu vrea sa discute, Putin explicand refuzul semnarii prin existenta unor „contradictii interne” in text.
Ministrul rus al Energiei a apasat pedala, precizand ca monopolul Gazprom este „cea mai buna solutie pentru Rusia” si „garanteaza securitatea energetica”.
Inca o proba a democratiei cu „specific rusesc”, pe care Putin a tinut sa o explice celorlalti oaspeti ai sai. Potrivit retoricii Kremlinului, echipa lui Putin propune Occidentului „o mare afacere”, ceva gen „nu ne invatati sa traim, nu va amestecati in sfera noastra de influenta, cum consideram noi fostul spatiu sovietic, sustineti ideea noastra de superputere energetica”, oferind in schimb un parteneriat in problemele care intereseaza Occidentul.
Expertii sustin ca problema-cheie a summitului a fost relatia dintre Rusia si Statele Unite, suma divergentelor incepand sa cantareasca mai mult decat suma intereselor convergente si ca, din acest motiv, dupa reuniunea de la Sankt Petersburg, ordinea de zi a Rusiei se va desparti de cea a Statelor Unite.
