Asadar, la Popesti Leordeni au fost inaugurate Arhivele CNSAS (ceea ce a mai ramas din ascunsele arhive SRI, pentru ca stergerea urmelor a inceput din 1965 si continua si acum). Daca problema transferarii dosarelor era lasata in seama Parlamentului, cei 13 km de dosare ramaneau ferecati si astazi in depozitele SRI. Basescu a transat in stilul sau problema cu Timofte: „Predai arhivele!”. Scurt, fara pertractari si dezbateri sterile (ca acelea din ultimii cinci ani). Ni se mai spune ca este cel mai mare transfer organizat in Europa de Est. Mare, dar TARZIU. Deconspirarea Securitatii s-a facut mai curand prin deductii logice.
Mai ramane problema depistarii tortionarilor. Dosarele legate de crimele lui Plesita, plus cardasia la acte teroriste pe teritoriul altor tari nu se afla la SRI, ci la SIE. Ni se va spune ca daca ar fi trimise la CNSAS s-ar aduce atingere sigurantei statului. Aida de! Sa se stearga numele firmei prin care erau vanduti nemti si evrei si sa fie date in vileag toate aceste trocuri demne doar de Evul Mediu. Stiu ei de ce tin cu dintii de arhive! Securitatea putea sa se spele, oferind pe tava cateva duzini de tortionari (de la Directia a VI-a, Cercetari Penale). Taman dosarele penale lipsesc de la Popesti Leordeni, fiind ferecate inca la Cernica. La o cernere adevarata, dintre cele 100.000 de dosare cu stampila „Siguranta nationala” n-ar mai ramane nici un sfert. Tocmai astfel de dosare clasificate sunt pline de politie politica. Cam larg conceptul de siguranta nationala! Basescu a zis ca si arhiva „Dunarea” va ajunge la CNSAS. Sa faca o escala la Parchet! Sa vedeti atunci surprize!
Presedintele a mai promis ca nu se va pune stampila de siguranta nationala pe domnul Ristea Priboi. Dar ceilalti Priboi, care o sa ne ameteasca ca au fost patrioti, cand intre fotocopierea unor utilaje de prin pliante mai puneau la cale si o executie (i se mai zicea si „linistire” de defector). Inca putin si o sa ni se spuna ca vanatorul a fost, de fapt, vanat. Dar judecatorii care au pronuntat condamnari la moarte sau au facut jocul securistilor care fabricau disidentilor dosare de drept comun? Dar ofiterii de Securitate (de bine) care au ajuns judecatori in democratie?
De la Berevoiesti incoace am mai vazut documente ale Securitatii si am citit numeroase descoperiri de genul „Andrei Plesu se afla in curte si da cu matura” (la Paltinis). Am vazut si numeroase note informative emanate de mostenitoarele Securitatii. Cand am inceput sa verificam informatiile, n-a mai ramas nimic. Inseamna ca si mostenitoarele au preluat mentalitatile invechite ale Mamei Securitatea: arunca la gramada tot ce inregistreaza OCHIUL si TIMPANUL. Ei bine, in acesti 16 ani un singur om a avut curajul sa puna diagnosticul pe productia serviciilor. Este vorba de tanarul procuror Daniel Morar, seful DNA, care a caracterizat informatiile trimise de serviciile secrete drept „povesti”, care nu sunt de folos. Mai precis, 20% informatii pe care s-ar putea conta, 80% informatii nefundamentale, adica ineficienta. Povesti de adormit PNA.
Muntele de dosare de la Popesti este bun doar pentru a decripta metodele Securitatii – cum actiona si cine pe cine turna. Macar daca s-ar elucida o parte din istoria Romaniei. In rest, maculatura. Conspirativitatea se mentine. Tortionarii sunt imaculati si nici macar nu putem sti cati romani si-au pierdut libertatile si vietile in acesti 13 km.
In curand Arhivele Popesti Leordeni vor deveni Depozitul sau Magazia Popesti Leordeni. Iar cercetatorii vor fi incadrati magazineri sau incarcatori-descarcatori. De dosare.
