Procurorii DNA au clasat dosarul privind votul din diaspora la algerile prezidenţiale din 2014, unul dintre motive fiind acela că Senatul a respins, în iunie 2016, cererea procurorilor de încuviinţare a începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, ministru de Externe în perioada alegerilor.
Astfel, deşi în urma anchetei a reieşit că modul în care ministerul condus de acesta a organizat scrutinul a dus la îngreunarea procesului de vot pentru românii din afara ţării, procurorii nu au putut continua urmărirea penală, ceea ce a impus clasarea cauzei.
De asemenea, procurorii DNA au avut în vedere o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia o opţiune de politică legislativă nu poate fi cercetată de organele judiciare.
DNA a deschis o anchetă privind votul din diaspora de la alegerile prezidenţiale din 2014. Iniţial, Titus Corlăţean – ministrul Afacerilor Externe la acea vreme, funcţie din care a demisionat între cele două tururi de scrutin de la alegerile prezidenţiale, după ce la unele dintre secţiile de votare din ţări europene s-au format cozi foate mari, românii din diaspora fiind nemulţumiţi că nu au putut vota din cauza organizării defectuoase – a fost citat ca martor în acest dosar în faţa procurorilor.
În 2016 DNA a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia de ministru de Externe, cererea fiind respinsă de către plenul Senatului în 21 iunie.
