Dupa ce trei ani a fost pasata precum o minge de ping-pong intre Agentia Domeniilor Statului si Agentia de Valorificare a Activelor Satului (fosta AVAS) unica fabrica de sucuri naturale din sudul Dobrogei a intrat in lichidare. Intai se vand stocurile de produse conservate, dupa care urmeaza liniile tehnologice si imobilele.
Cifrele spun totul: la un capital social de 44 miliarde ROL, SC Munca Ovidiu a inregistrat datorii de peste 150 de miliarde ROL. Sanse de a readuce fabrica pe linia de plutire au existat in trecut, numai ca nimanui nu i-a pasat de societate. La sfarsitul anului trecut, ADS si AVAS inca nu se intelesesera asupra viitorului intreprinderii. Creditorii insa au luat-o inaintea statului si de comun acord cu administratorul special instituit la fabrica au decis initierea procedurilor de lichidare voluntara. Altfel spus Munca Ovidiu s-a cerut singura in faliment.
Lichidata pe bucati
In cel mult doua luni se va sti cu exactitate ce si cum se va lichida. In prezent se fac expertize de evaluare si au fost scoase la vanzare stocurile de sucuri naturale si conserve in valoare de cateva miliarde lei vechi. Intr-o prima faza se va incerca comercializarea in bloc a unitatii. Acest lucru l-a experimentat si statul de vreo trei ori, insa nimeni nu vrea sa se lege la cap cu o firma care are datorii de trei ori cat capitalul social. Expertii FMI au interzis acordarea de facilitati pentru investitorii care cumpara active de la statul roman si prin urmare, pretul de vanzare include capitalul social si bineinteles datoriile. In concluzie, lichidatorul va apela la vanzarea pe bucati. Si cum majoritatea utilajelor din fluxul tehnologic sunt vechi si nu pot fi utilizate separat, instalatiile vor ajunge la depozitul de fier vechi. Daca mai punem la socoteala si parcul de autocamioane, aceasta afacere devine extrem de profitabila.
Cosmarul disponibilizarilor
La inceputul lui 2006 personalul SC Munca Ovidiu numara 35 de salariati. Acum nu au mai ramas decat 25, cu tot cu paznicii de la Mosneni, localitate unde intreprinderea detine proprietati. Oamenii au ales sa plece in somaj pentru a nu fi martorii dezastrului. Theodor Geambasu, directorul general al unitatii, a precizat ca disponibilizarile vor fi facute conform legilor, insa ramane de vazut daca lichidatorul va respecta prevederile legale.
De obicei, fostii angajati nu se aleg cu mare lucru dupa lichidare si se pot considera norocosi daca li se platesc asigurarile sociale si pot beneficia de somaj. Institutiile de stat sunt direct interesate si in acelasi timp primele care se inscriu la masa credala si pun mana pe banii obtinuti din vanzare. In cazul de fata, o miscare sociala cu impact asupra opiniei publice este exclusa din capul locului, pentru ca o mana de salariati nemultumiti nu mai impresioneaza pe nimeni.
Din mandria judetului, depozit en-gros
Singurele proprietati ce vor scapa de valul lichidarii sunt halele. Acestea vor deveni, datorita pozitionarii in apropierea soselei spre Bucuresti, depozite pentru marfurile aflate in tranzit. De asemenea, sediul administrativ va incapea pe mana unui intreprinzator privat, care ii va schimba in mod sigur destinatia initiala. Cam atat va mai ramane dintr-o intreprindere cu peste 1.000 de salariati si cu livezi intinse in tot judetul. Pana la intrarea in blocaj, Munca Ovidiu era apreciata datorita produselor exclusiv naturale. Au venit, de asemenea, mai multi investitori din strainatate, care si-au aratat interesul pentru privatizarea rapida a intreprinderii, insa la aflarea conditiilor impuse de stat, au plecat cu coada intre picioare. Faptul ca cele doua structuri mentionate mai sus si-au pasat de la una la alta raspunderea rezolvarii situatiei critice a societatii din Ovidiu s-a dovedit a fi o lovitura fatala pentru unitate.
