”Acordul intenționează să incrimineze libera exprimare despre migranți. Critica fenomenului de migrație va deveni o infracțiune, iar presa care publică opinii negative față de fenomenul migrației poate fi închisă“, avertizează europarlamentarul olandez, membru al Partidului Libertății. „Acordul propune practic legalizarea migrației de masă și declară migrația ca fiind un drept al omului. Practic, va deveni imposibil de criticat politica de migrație masivă a doamnei Merkel fără să riști să fii închis pentru discurs al urii. În opinia noastră, acest Pact este o lovitură de stat a globaliștilor liberali pro-migrație masivă, de pe urma căruia vor beneficia companiile multinaționale, deoarece țările care importă oameni din Lumea a Treia vor deveni ele însele Lumea a Treia. Și este foarte clar, știe toată lumea, că în Lumea a Treia multinaționalele sunt cele care dictează regulile“, a avertizat Marcel de Graaff, în cadrul Parlamentului European.
Țările de la Vișegrad, linie comună cu SUA împotriva migrației
Numeroase țări din centrul și estul Europei au refuzat să semneze acordul propus de ONU pentru facilitarea migrației ilegale. Toate cele patru țări care formează Grupul de la Vișegrad s-au pronunțat împotriva Pactului Internațional pentru Migrație. Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria au transmis că nu vor semna Acordul propus de ONU și nici nu vor trimite reprezentanți la conferința de la Marrakesh.
Celelalte state europene care refuză Pactul Internațional pentru Migrație sunt Croația, Slovenia, Bulgaria, Austria, Italia și Elveția. În Belgia, coaliția de guvernare e divizată pe acest subiect, după ce naționaliștii flamanzi au declarat documentul drept „foarte problematic“. Din afara Europei, Israelul și Australia au respins și ele Pactul pentru Migrație, iar Statele Unite au transmis încă de anul trecut că nu vor semna documentul ONU.
Fost președinte al CCR: Președintele trebuie să aducă Pactul pentru Migrație în fața Parlamentului
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, consideră că președintele Klaus Iohannis trebuie să supună Parlamentului textul Pactului Global pentru Migrație.
Până în prezent, Președinția nu a indicat că ar intenționa să ceară aprobarea Parlamentului pe subiectul Pactului Global pentru Migrație. Președintele Klaus Iohannis are sprijinul Guvernului de la București pentru semnarea tratatului.
„Președintele e obligat să supună Parlamentului spre adoptare acest tratat. În Articolul 91 din Constituție scrie că președintele e obligat să supună tratatul ratificării Parlamentului, într-un termen rezonabil. Poate să fie și după semnare, dar dacă Parlamentul nu îl ratifică, tratatul nu există. Tratatul nu se încheie atunci când îl semnează ministrul de Externe, ci atunci când îl semnează președintele. Constituția din 1866 și cea din 1923 interziceau colonizarea de populații străine pe teritoriul țării“, a afirmat recent Augustin Zegrean.
În Constituția României, la articolul 91, se menționează despre atribuțiile Președinției pe tema politicii externe a României: „Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege“.
