Firmele private din Romania nu sunt stimulate sa contribuie la bugetul national necesar sustinerii cercetarii-dezvoltarii si inovatiei, adica la asa-zisul „triunghi al cunoasterii”. Aceasta este concluzia comisarului european Janez Potocnik, responsabil pentru Stiinta si Cercetare, aflat intr-o vizita oficiala in tara noastra.
„Nu este suficient sa spui ca ai nevoie de 3% din PIB. Partea dificila apare cand doua treimi din acest buget trebuie sa vina din sectorul privat. Pentru ca firmele sa accepte, trebuie sa li se acorde facilitati fiscale, asigurare la risc etc.”, a spus comisarul european.
Migratia creierelor
Referindu-se la progresele inregistrate de catre cercetatorii romani, Janez Potocnik apreciaza potentialul din IT, de exemplu, dar nu se sfieste sa vorbeasca de ramanerea in urma a unor sectoare cum ar fi sanatatea sau mobilitatea pe piata muncii, reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca sau prin schimbarea profesiei. Opinia comisarului european despre emigrarea creierelor catre Occident: tinerilor sa li se ofere mai multe oportunitati in tara, iar daca nu pot fi opriti sa plece, statul sa pastreze legatura cu ei, sa ii implice in diverse proiecte de colaborare, poate mai devreme sau mai tarziu acestia se vor intoarce acasa. „Creierele” nu pleaca numai din Romania. Sunt foarte multi cercetatori europeni recunoscuti care lucreaza in Statele Unite ale Americii, Australia sau Singapore. Din fericire, procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana nu este ingreunat de saracia din cercetare, deoarece potential uman ar exista, de bani trebuie sa facem rost. Asa ca in acest domeniu nu avem nici stegulete rosii, nici stegulete galbene. Cu toate acestea, institutiile de cercetare din Romania trebuie sa se adapteze cerintelor prevazute in Strategia de la Lisabona. Comisarul european a vizitat Institutul National de Fizica a Pamantului, Institutul de Bioresurse Alimentare si a avut intrevederi cu presedintele Traian Basescu si cu premierul Calin Popescu Tariceanu, dar si cu ministrul Anca Boagiu si cu secretarul de stat pentru Cercetare, Anton Anton.
40% dintre romani sa isi schimbe meseria
In urma cu 10 ani a fost lansata Strategia de la Lisabona, cunoscuta si sub denumirea de Agenda de la Lisabona. Potrivit Strategiei, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare trebuie sa ajunga la 3% din PIB, pana in anul 2010. Uniunea Europeana invita statele membre sa redirectioneze mai multi bani pentru cercetare. Se discuta, de asemenea, despre crearea pietei unice a muncii pentru cercetatorii competitivi si deschisa, prin depasirea obstacoleleor ce tin de mobilitatea geografica si intersectoriala si prin imbunatatirea conditiilor de munca, prin atragerea tinerilor talentati in domeniul cercetarii. Strategia de la Lisabona este o politica pentru UE si pentru Romania. Prioritatea: marirea numarului de locuri de munca si a coeziunii sociale. Strategia are un obiectiv foarte ambitios: pana in anul 2010, gradul de ocupare a fortei de munca sa atinga 70%. Pe de alta parte, mai mult de 40% din populatie sa isi schimbe domeniul de activitate, pentru ca structura productiei din Romania sa se ajusteze la standardele europene. La noi si nivelul educatiei permanente ramane foarte scazut. Numai 1,3% dintre adulti urmeaza diverse forme de perfectionare. Nu-i de mirare ca suntem codasii Europei la capitolul perfectionare profesionala, atata vreme cat angajatorii nu se omoara sa ofere nici macar salarii decente, ce sa mai vorbim de apetitul lor sa scoata bani din buzunar pentru perfectionarea angajatilor tineri sau mai varstnici.
