A fi sau a nu fi banca de stat

Declaratiile oficiale din ultimele zile cu privire la procesul de privatizare a celei mai vechi banci din Romania Ð Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) Ð au impartit si lumea analistilor. Unii sunt de parere ca statul trebuie sa ramana in continuare stapanul CEC, altii considera ca acest lucru ar fi o greseala, iar o parte sunt de parere ca decizia care va fi luata, daca se va merge pe ideea privatizarii, trebuie bine cantarita. Cu totii sunt insa de acord ca, din punct de vedere legal, statul roman poate opri procesul de privatizare.

„CEC nu are de ce sa fie privatizata, asa cum nici Banca Comerciala Romana nu trebuia. Din punctul meu de vedere, statul nu trebuie sa renunte la toate pozitiile pe care le detine in sistemul bancar”, este de parere analistul Ilie Serbanescu.
Bogdan Baltazar, cel care a fost emblema Bancii Romane de Dezvoltare (BRD) si a contribuit la preluarea acestei institutii de catre grupul francez Societe Generale, ne-a declarat ca „ar fi o greseala ca statul sa nu continue procesul de privatizare”. El a precizat, totodata, ca proprietarul CEC trebuie sa caute investitori cu o lunga si sustinuta experienta in finantarea comunitatilor locale. Mai mult, in criteriile de departajare a investitorilor, oferta tehnica ar trebui sa reprezinte cel putin 30%. Potrivit lui Baltazar, ultimele declaratii ale premierului Tariceanu si ale ministrului de Finante, Sebastian Vladescu, cu privire la posibilitatea de a opri procesul de privatizare a CEC reprezinta „un mesaj catre institutiile care au depus oferte preliminare de a ridica pretul”.

Modernizarea rurala, o mare provocare

„Modernizarea rurala reprezinta o mare provocare pentru Romania. Sa nu uitam ca reteaua CEC este extinsa in zone in care bancile comerciale nu au ajuns inca si nici nu sunt interesate sa ajunga. Sa nu uitam ca 40% din populatia tarii traieste in zona rurala, acolo unde CEC este singura banca cu unitati prezente. Multe din fondurile europene sunt destinate modernizarii rurale. Prin urmare, cand vorbim despre privatizarea CEC nu trebuie sa omitem acest aspect”, ne-a declarat analistul Daniel Daianu. Acesta a subliniat ca decizia de privatizare a CEC trebuie sa fie una foarte chibzuita, iar interesul comunitatilor locale trebuie conciliat cu cel al investitorului motivat de profit. „In privatizarea CEC nu trebuie sa se tina cont in primul rand de oferta financiara, ci de oferta tehnica. Este adevarat ca si banii conteaza, dar trebuie sa avem garantia ca cel care castiga are rutina in sustinerea comunitatilor locale”, a mai spus Daianu.

Cumparatorul, obligat sa acorde credite sectorului agricol

Cumparatorul CEC va fi obligat, prin contractul de vanzare-cumparare, sa acorde credite sectorului agricol, in special pentru cofinantarea fondurilor comunitare, asigurandu-se absorbtia acestor fonduri pentru dezvoltarea mediului rural, potrivit strategiei de privatizare aprobate de Guvern. Mai mult, potrivit strategiei de privatizare, cumparatorul se va angaja sa efectueze toate diligentele pentru a distribui prin unitatile CEC fondurile comunitare din categoria Politicii Agricole Comune si fondurile de restructurare si coeziune ale Uniunii Europene „cat mai aproape de utilizatorii finali din mediul rural”. De asemenea, contractul de privatizare va cuprinde o clauza privind reteua teritoriala. Astfel, castigatorul licitatiei de la CEC va mentine, timp de cel putin cinci ani, un numar de 700 de unitati in mediul rural, in localitati cu mai putin de 50.000 de locuitori. Tot prin contractul de vanzare va fi stabilita obligativitatea de a pastra in denumirea bancii, pe o perioada de cinci ani, sintagma „Casa de Economii si Consemnatiuni”. Investitorul strategic care va cumpara CEC va avea posibilitatea sa preia pana la 75% din capital, dar nu mai putin de 50% plus o actiune. Executivul a stabilit ca statul va vinde 90,1% din capitalul social al CEC catre persoane fizice sau juridice, iar restul de 9,9% din actiuni vor fi alocate pentru constituirea fondului destinat despagubirii proprietarilor de imobile nationalizate.
Contrar parerii analistilor, surse apropiate tranzactiei sustin ca pretul va reprezenta intre 70% si 90% din punctajul pentru departajarea investitorilor. Daca punctajul dintre prima clasata si institutia pozitionata pe locul doi indica o diferenta mai mica de 10%, atunci comisia de privatizare le va solicita celor doi competitori sa-si imbunatateasca ofertele.

Tariceanu: Procesul de privatizare este in curs

Guvernul va decide asupra oportunitatii privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) dupa ce va analiza ofertele depuse pentru cumpararea bancii, a anuntat in urma cu doua zile premierul Calin Popescu Tariceanu. „Voi discuta in aceasta luna cu presedintele Comisiei de privatizare, ministrul Sebastian Vladescu, si vom analiza. In cazul in care analiza ne va indica anumite lucruri clare, de bun-simt, atunci vom lua decizia pe cale de consecinta. Astazi nu este luata nici o decizie in aceasta privinta, iar procesul de privatizare este in curs”, a spus Tariceanu.
Ca o explicatie la declaratiile sale recente privind valoarea redusa a CEC in comparatie cu cea a Bancii Comerciale Romane, acesta a precizat ca a facut acele afirmatii nu cu intentia de a diminua pretul bancii, ci pentru a elimina perceptia generala a opiniei publice legate de o asemanare a celor doua institutii din punct de vedere valoric. Premierul a apreciat ca afirmatiile sale nu au influentat valoarea ofertelor depuse pentru CEC, mai ales ca ofertele orientative erau deja inregistrate la acea data.

Valoare de piata de 650 milioane euro

La sfarsitul anului trecut, analistii evaluau CEC la aproximativ 650 milioane de euro si prognozau ca privatizarea ar putea fi incheiata anul acesta. Pana acum, termenul pentru depunerea ofertelor angajante a fost extins pana cand s-a decis castigatorul in cursa pentru privatizarea BCR. CEC era, la inceputul anului trecut, a patra institutie bancara din Romania in functie de marimea activelor, dar si dupa cota de piata detinuta. Banca a incheiat primele noua luni ale anului trecut cu un profit net de trei milioane lei (aproximativ 870.000 euro).

Investitorii nu comenteaza, dar nici prea bine nu le pica

Reprezentantii institutiilor care au depus ofertele preliminare Ð Dexia, EFG Eurobank, Erste Bank, Monte dei Paschi di Siena, National Bank of Greece, OTP Bank si Raiffeisen Ð nu au dorit sa comenteze ultimele declaratii oficiale, dar starea predominanta in randul acestora este una de confuzie. Cu totii au cheltuit sume importante pentru analize de piata, elaborarea unor strategii, planuri de afaceri si de extindere. Pentru toti acest proces a fost unul foarte serios si probabil ca, dupa incheierea cu succes a privatizarii BCR, asteptau unda verde pentru CEC. Mai mult decat atat, atat ei, cat si oficialii nostri stiu ca Romania si-a asumat, in 2002, prin semnarea memorandumului referitor la incheierea Capitolului de Servicii Financiare, privatizarea completa a sistemului bancar. Amanarea sau oprirea procesului de privatizare a CEC va deveni, astfel, o problema in relatiile noastre cu Uniunea Europeana.