Pentru credincioși, această zi are o profundă încărcătură spirituală, fiind asociată cu renașterea interioară, speranța și întărirea credinței
Paștele rămâne reperul central al creștinătății, celebrând Învierea lui Iisus Hristos și simbolizând victoria vieții asupra morții. Pentru credincioși, această zi are o profundă încărcătură spirituală, fiind asociată cu renașterea interioară, speranța și întărirea credinței. În același timp, este momentul în care familiile se reunesc, iar obiceiurile sunt respectate și duse mai departe, ca parte a identității comunitare. Paștele este nu doar un prilej de reflecție și apropiere sufletească, ci și o ocazie de a păstra vii tradițiile care definesc comunitățile creștine.
Din punct de vedere religios, Paștele marchează momentul Învierii și reconfirmă legătura dintre om și divinitate. Originea termenului se regăsește în tradiția ebraică, unde „Paște” înseamnă „trecere”, trimițând atât la eliberarea poporului evreu, cât și la trecerea către o viață nouă, posibilă prin sacrificiul și Învierea lui Hristos. Simbolistica acestei zile este construită în jurul ideii de biruință a luminii asupra întunericului și a binelui asupra răului.
De-a lungul timpului, românii au păstrat numeroase tradiții care dau consistență acestei sărbători. Unul dintre cele mai importante momente este slujba de Înviere, când credincioșii primesc lumina sfântă. Aceasta este dusă apoi în case, fiind considerată semn de protecție, credință și speranță, dar și o expresie a miracolului Învierii.
Masa de Paște are, la rândul ei, o semnificație aparte, reunind familia după perioada Postului Mare. Preparatele tradiționale — pasca, mielul, drobul, cozonacul și ouăle roșii — nu sunt doar elemente culinare, ci simboluri încărcate de sens. În multe zone, acestea sunt sfințite înainte de a fi consumate, adăugând o dimensiune sacră momentului.
Un alt obicei bine cunoscut este ciocnitul ouălor, practicat în prima zi de Paște. Ritualul, însoțit de salutul „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”, simbolizează viața și continuitatea, iar tradiția spune că persoana al cărei ou rămâne intact va avea noroc în anul care urmează.
Pe lângă componenta religioasă, există și obiceiuri populare care completează atmosfera sărbătorii. Iepurașul de Paște, deși fără rădăcini religioase, a devenit un simbol al darurilor pentru copii. În anumite regiuni se păstrează tradiția stropitului fetelor, considerată un ritual al purificării, iar în altele copiii merg din casă în casă și primesc ouă roșii și dulciuri.
În mediul rural, dimineața de Paște este marcată și de vizite la cimitir, unde sunt aprinse lumânări pentru cei plecați, într-un gest de comemorare și continuitate.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
