Cetatenii Romaniei mai au de asteptat mai putin de doua luni pana la aderare. Autoritatile locale si centrale au accelerat ritmul in care informatiile ajung de la sursa la beneficiar.
Suprefectul Adrian Nicolaescu a sustinut ca in ultimii doi ani a trebuit sa se faca ceea ce guvernarile anterioare nu au intreprins: sa explice care sunt implicatiile pe care le va avea aderarea asupra activitatii din tara si, mai ales, a locuitorilor. Spre deosebire de noi, plai mioritic, oficialitatile din statele care au devenit membre ale Uniunii Europene si-au facut datoria cu prisosinta: propaganda pro-aderare si explicarea a tot ce tine de intrarea in familia europeana a inceput cu multi ani inainte de producerea evenimentului. Pentru majoritatea romanilor, insa, intrarea in Uniunea Europeana ramane, in continuare, o mancare cu nume exotic pe care trebuie sa o incerce, fara sa stie daca le va provoca neplaceri.
Asocierile, cheia succesului
„In judetul Constanta s-a finalizat, in mare masura, procesul de constituire a grupurilor de actiune locala. Este pasul pe care au trebuit sa il faca autoritatile locale, indiferent de culoarea politica, pentru a putea accesa fondurile pe care ni le va pune la dispozitie UE. In opinia mea, europenii nu au suficienti bani sa ne dea pentru a rezolva problemele cu care se confrunta localitatile si locuitorii lor. Depinde de primari cat de doritori sunt sa puna mana pe bani la care in alte conditii nici macar nu ar visa. Uniunea ne va da bani pentru orice: de la ac pana la tanc. Este adevarat ca pentru aceasta este nevoie de proiecte eligibile. Ajutorul specialistilor este necesar. Primariile au angajat personal tocmai pentru a elabora proiectele, dar, dupa ce au invatat meserie, oamenii au plecat la salarii mai bune. Din cate stiu, judetul Tulcea lucreaza cu o firma olandeza, dar pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare este necesar ca primariile sa aiba propriile strategii care sa stea la baza celei judetene”, a declarat Adrian Nicolaescu.
Reactie intarziata
La acest capitol nu toti primarii din judetul Constanta si-au facut temele. Strategii locale de dezvoltare, care sa cuprinda proiectele pentru localitati, nu au fost finalizate si, ce este mai rau, nici macar nu s-a demarat efectuarea lor. Insistentele functionarilor de la Prefectura au fost zadarnice… Se mizeaza, insa, pe spiritul de turma. Unii dintre primari au gata nu unul, ci trei sau patru proiecte pe baza carora, in prima faza, vor primi bani pentru realizarea de poduri, podete sau infrastructura. De la 1 noiembrie a inceput eleborarea strategiilor zonale (master plan sau carte teritoriala), o noutate la nivelul Romaniei, dar pentru care este necesara constituirea de structuri asociative, ca cele in care au fost cuprinse localitatile Medgidia, Cernavoda, Harsova, Negru Voda, care sunt inca legate de zona rurala prin localitatile apartinatoare. Prin proiectul „Leader”, administratiile locale vor putea primi bani pentru infrastructura, agroturism, alimentarea cu apa si canalizare sau pentru alte activitati.
Politica comunitara
„Primariile se pot asocia si pe alte criterii decat cele care au stat la baza formarii grupurilor de actiune locala. Se pot asocia si pot elabora un proiect comun, sa zicem, localitatile Mihai Viteazu si Lipnita, chiar daca sunt una intr-un capat, iar cealalta in alt capat al judetului daca problemele pe care doresc sa le rezolve sunt comune”, a spus subprefectul. In urmatoarea perioada, Caravana „Femierul” va strabate judetul Constanta. Agricultorilor si crescatorilor de animale li se va explica care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi de la UE banii necesari pentru dezvoltarea activitatii in asa fel incat produsele lor sa isi faca loc pe piata europeana.
