Parlamentul de la Budapesta a ales, in al treilea tur de scrutin, noul presedinte al tarii, in persoana lui Laszlo Solyom, candidatul opozitiei de dreapta, deschizand o criza politica in sanul coalitiei socialist-liberale aflate la putere.
Solyom, 63 de ani, este un jurist de renume international, dublat de un umanist care a militat pentru abolirea pedepsei cu moartea in perioada cat a fost presedinte al Curtii Constitutionale. Candidatura sa a fost sustinuta de Fidesz, principalul partid al opozitiei parlamentare de dreapta si ii va succede conservatorului Ferenc Madl, al carui mandat de cinci ani expira la 8 august. Inalt, slab, cu ochi albastri stralucitori si par argintiu, Solyom are studii de drept in orasul natal, Pecs, si in Germania, este membru al Comisiei Internationale a Juristilor (CIJ) si membru al Comisiei Venetia a Consiliului Europei. La depunerea juramantului, imediat dupa alegere, el sublinia ca nu a fost candidatul unui partid, ci al societatii civile, si va veghea la conservarea independentei acesteia. S-a angajat sa fie „un sever gardian al Constitutiei”, care trebuie „sa protejeze drepturile omului, dreptul la viata si la libertate”. Analistii estimeaza ca noul presedinte ungar ar putea sa incerce sa creasca rolul protocolar acordat de institutiile statului presedintelui. In prezent, seful statului este si comandantul fortelor armate si fixeaza formal data alegerilor anticipate.
Observatorii sustin ca rezultatul prezidentialelor din Ungaria inaintea legislativelor din 2006 deschide o criza politica in coalitia de centru-stanga, ce poate duce la alegeri anticipate. Si chiar daca persoana lui Solyom este acceptabila pentru socialisti, premierul (socialist) Ferenc Gyurcsany a iesit slabit din aceasta confruntare, neputand sa reuneasca majoritatea parlamentara pentru candidatul propriului partid in persoana dnei Katalin Szili. Micul partid liberal (SZDSZ), cu care Gyurcsany guverneaza la Budapesta, s-a abtinut la toate cele trei tururi de scrutin, asigurand de facto infrangerea doamnei Szili, considerata candidata „aparatului”, desi este una dintre femeile politice cele mai populare din tara, sustin analistii. Asigurand ca va continua sa guverneze cu liberalii, premierul maghiar a convocat pentru sambata un congres extraordinar al partidului sau pentru „a evalua situatia actuala si consecintele asupra viitorului coalitiei”. Presedintele MSZP, Istvan Hiller, recunostea ieri ca „tensiunea este palpabila intre cele doua partide ale coalitiei”, precizand insa ca nu va demisiona la congresul „de clarificare”. Dar fostul premier (socialist), Gyula Horn, influent in MSZP, a lasat sa se inteleaga ca va fi extrem de dificil de guvernat cu liberalii dupa aceasta infrangere. In timp ce liberalii se declara a avea constiinta linistita, unul din analistii cei mai ascultati din Ungaria arata ca „incapacitatea coalitiei de a gasi un candidat comun demonstreaza fragilitatea acesteia, marcand inceputul prabusirii stangii ungare”.
