Bugetul pentru 2026 spune mai multe despre starea politicii decât despre starea economiei. Faptul că România a ajuns în martie fără un buget votat, arată nu doar întârzieri administrative, ci și o lipsă de consens în interiorul coaliției care guvernează. Iar atunci când partenerii de guvernare se ceartă public pe cifrele fundamentale ale statului, mesajul transmis este unul de instabilitate.
În teorie, proiectul de buget încearcă să țină în echilibru trei presiuni majore: deficitul public foarte ridicat, nevoia de a continua investițiile și obligația de a absorbi fondurile europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În practică însă, bugetul pare mai degrabă o ecuație politică, decât una economică. Pe de o parte, statul continuă să cheltuiască mult peste veniturile pe care le încasează. Pe de altă parte, aproape toate taberele politice vor menținerea sau chiar creșterea unor cheltuieli: investiții locale, programe sociale, fonduri pentru sănătate sau apărare. Rezultatul este un buget care încearcă să mulțumească pe toată lumea, dar care riscă să nu convingă pe nimeni.
Întârzierea adoptării lui creează și o problemă de predictibilitate. Administrațiile locale, companiile care lucrează cu statul sau instituțiile publice funcționează practic într-un regim provizoriu, fără să știe exact ce resurse vor avea pe termen mediu. Într-un an în care absorbția banilor europeni ar trebui accelerată, acest blocaj politic nu face decât să complice lucrurile.
Mai există și o dimensiune de credibilitate externă. România încearcă de ani buni să reducă deficitul bugetar și să convingă partenerii europeni că poate menține disciplina fiscală. Un buget întârziat, negociat sub presiune și contestat chiar de partenerii din Coaliție, nu transmite, neapărat, imaginea unei strategii financiare coerente. De fapt, paradoxul acestui buget este că toată lumea recunoaște aceleași probleme – deficit mare, presiuni sociale, dependență de fonduri europene – dar fiecare actor politic propune soluții diferite sau incomode pentru ceilalți. De aici și blocajul.
Bugetul pe 2026 pare, mai degrabă, un exercițiu de echilibristică politică. Cât de stabilă este majoritatea care ar trebui să îl voteze? Rămâne de văzut!
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News
