20.7 C
București
duminică, 26 iulie 2026
AcasăInternaționalEuropa, prinsă între marile puteri: 2026, anul testelor existențiale pentru UE

Europa, prinsă între marile puteri: 2026, anul testelor existențiale pentru UE

Presiunile Rusiei, ofensiva economică a Chinei și schimbarea regulilor jocului de către SUA pun Uniunea Europeană într-o poziție fragilă, avertizează Politico într-o analiză.

Uniunea Europeană intră în 2026 într-un climat internațional tot mai tensionat. Rusia își intensifică presiunea asupra Ucrainei, China subminează competitivitatea industrială europeană, iar Statele Unite contestă tot mai des regulile și normele UE, arată o analiză Politico.

Pentru liderii europeni, menținerea sprijinului american pentru Ucraina a fost obiectivul-cheie al anului 2025. Cel mai optimist scenariu pentru 2026 rămâne continuarea unei diplomații pragmatice, bazate pe negocieri punctuale și compromisuri fragile.

Totuși, orice nouă tensiune în relația cu Washingtonul – inclusiv pe tema Groenlandei – riscă să destabilizeze complet acest echilibru delicat.

În paralel, Rusia nu dă semne că ar accepta un armistițiu sau planul în 20 de puncte propus de SUA, UE și Ucraina, mizând pe deteriorarea situației militare a Kievului.

Creșterea cheltuielilor de apărare în Europa, sancțiunile împotriva Moscovei și sprijinul financiar pentru Ucraina ar putea menține actualul status quo, însă acesta este considerat doar „cel mai bun scenariu posibil”.

Washingtonul și jocul politic din Europa

Liderii europeni sunt nevoiți să ignore public sprijinul acordat de SUA partidelor de extremă dreapta din Europa, menționat explicit în noua strategie de securitate națională americană.

În privat, însă, guvernele de la Bruxelles, Berlin sau Paris încearcă să limiteze impactul unui val antisistem care amenință stabilitatea politică a continentului.

Alegerile din Ungaria se conturează drept un test major. Premierul Viktor Orbán pare, pentru prima dată în 15 ani, vulnerabil, pe fondul economiei stagnante, al inflației și al ascensiunii rivalului său Péter Magyar.

O eventuală escaladare a conflictului din Ucraina, cu efecte directe asupra Ungariei, ar putea însă schimba din nou dinamica electorală.

Guverne slabe în marile capitale europene

Germania, Franța și Marea Britanie intră în 2026 cu guverne fragile și nepopulare, confruntate cu presiuni din partea extremelor politice și cu o administrație americană ostilă establishmentului european.

În Marea Britanie, alegerile locale și regionale din mai riscă să provoace un cutremur politic, Partidul Laburist fiind amenințat de pierderi semnificative. Premierul Keir Starmer se confruntă deja cu riscul unei revolte interne.

Franța începe anul fără un buget adoptat pentru al doilea an consecutiv. Deși guvernul minoritar ar putea obține un acord bugetar limitat, fragmentarea politică va menține instabilitatea până la alegerile prezidențiale din 2027.

În Germania, o ușoară revenire economică nu rezolvă problemele structurale. Guvernul cancelarului Friedrich Merz se confruntă cu blocaje ideologice și cu presiunea crescândă a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, înaintea alegerilor regionale.

Urmărește România Liberă pe Google NewsLinkedinTwitterFacebook și Youtube.

Narcis Rosioru
Narcis Rosioruhttps://www.romanialibera.ro
Narcis Roșioru, născut în 1989, este un profesionist în comunicare și mass-media din București. Începând cu 1 iulie 2024, s-a alăturat echipei România Liberă în calitate de colaborator. Anterior, Narcis a avut diverse roluri în mass-media, inclusiv editor web și specialist în social media la Europa FM, reporter la Fanatik.ro și producător video la Mediafax Group. A fost și redactor-șef la TeoTrandafir.com, unde a coordonat echipa editorială și gestionat pagina de Facebook. Narcis are o diplomă de master în Tehnici de Comunicare și Producție Mass-Media de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, unde a obținut și diploma de licență în Jurnalism.
Cele mai citite

Consulatul României din Sankt Petersburg și-a încetat activitatea. Rusia a pus în aplicare măsura de răspuns

Măsura vine în contextul tensiunilor diplomatice dintre București și MoscovaConsulatul General al României din Sankt Petersburg și-a încheiat oficial activitatea vineri, iar personalul diplomatic...

Dan Dungaciu, reacție după ce Armata a doborât o nouă dronă: Problema este politică

Prim-vicepreşedintele AUR, Dan Dungaciu, a declarat că aceste incidente „se vor intensifica” și că invocarea NATO „este ridicolă”, după ce o nouă dronă care...

AUR îl acuză pe Virgil Popescu de atac politic în cazul dronelor. Ionelia Popescu: Mandatul său la Ministerul Energiei a rămas marcat de unele...

Deputata AUR Ionelia Priescu l-a acuzat pe eurodeputatul liberal Virgil Popescu că folosește cazurile dronelor doborâte de Armata Română „într-un nou atac politic” la...
Ultima oră
Pe aceeași temă