Dupa ce le-a aruncat in fata Frantei si Germaniei suspendarea referendumului privind Constitutia europeana, premierul britanic Tony Blair pregateste un razboi pe trei fronturi cu cele doua rivale europene dupa preluarea presedintiei UE, pe 1 iulie, apreciaza The Times.
Blair s-a aflat ieri la Washington, unde a discutat cu presedintele George W. Bush agenda summit-ului G-8 de luna viitoare de la Edinburgh, organizatie a carei presedintie este detinuta, de asemenea, de Marea Britanie. Cu „un picior pe scara avionului”, el a dat un interviu Financial Times, in care intinde o mana peste Canalul Manecii, recunoscand ca anumite parti ale tratatului constitutional vor trebui salvate candva, la o data ulterioara. Citita din celalalt pol, aceasta afirmatie este echivalenta insa cu recunoasterea tacita a decesului actualei Constitutii. Pe de alta parte, premierul britanic a solicitat partenerilor sai europeni sa se angajeze intr-o dezbatere asupra reformelor economice necesare in UE, dar a admis ca aceste reforme nu trebuie sa distruga sistemele de asistenta sociala din Franta si Germania. Cam atat despre morcov.
Nici un pas inapoi
Cat despre bici, prima confruntare intre baietii mari ai UE se va consuma la summitul de la Bruxelles de pe 16-17 iunie, unde se va discuta bugetul petru perioada 2007-2013. Ministrul de Finante Gordon Brown urma sa ii anunte ieri pe omologii sai reuniti la Luxemburg ca Marea Britanie va face uz de dreptul sau de veto daca „cei doi mari” vor continua sa faca presiuni asupra Londrei sa renunte la faimoasa british rebate – returnarea de fonduri ce depaseste 4 miliarde de euro anual. Ea a fost obtinuta in 1984, cand Margaret Thatcher le-a cerut omologilor sai: „I want my money back”. Desi tarile care doresc revizuirea acordului sustin ca situatia s-a schimbat si ca Marea Britanie a devenit una dintre cele mai prospere tari din UE, Brown pune pe masa cifrele. Intre 1995 si 2002, Regatul Unit a platit de doua ori si jumatate mai mult la bugetul UE in comparatie cu Franta si Italia, tari cu populatie si avutie similare. In absenta returnarii ar fi platit de 14 ori mai mult decat Franta, de 10 ori mai mult decat Italia si, dupa cum se vede din tabelul alaturat, ar fi ajuns sa depaseasca in cifre absolute Germania, totusi cea mai mare tara europeana. In schimb, Brown va propune o reducere a subventiilor agricole din cadrul Politicii Agricole Comune (lucru care ar putea sa-i provoace apoplexie lui Chirac) si a fondurilor structurale, ceea ce va arunca in aer flancul sudic (Spania, Portugalia, Grecia), beneficiarul acestora.
Extinderea continua
In paralel cu anuntul privind trecerea la arhiva a proiectului privind referendumul, ministrul de Externe, Jack Straw, a anuntat Camera Comunelor ca sub presedintia britanica discutiile privind aderarea Romaniei, Bulgariei si Turciei vor continua. Vesti bune, de vreme ce pana la raportul de monitorizare din noiembrie Romania se poate bucura de sprijinul presedintiei britanice.
Vestile proaste sunt rezervate Berlinului, unde pe 18 septembrie sunt programate alegeri anticipate in care crestin-democratii sunt dati favoriti. Acestia au anuntat deja ca vor sa amane aderarea Romaniei si Bulgariei si sa o blocheze pe cea a Turciei, perceputa ca un cal troian al Londrei. Inceperea negocierilor cu Turcia este programata pentru 3 octombrie, moment in care Angela Merkel va fi preluat deja Cancelaria Federala. Solutia ar fi ori devansarea datei, ori sacrificarea Turciei.
