La discuția de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, acesta a susținut că grupuri din interiorul și din afara sistemului ar fi contribuit la degradarea funcționării actului de justiție.
În cadrul discuției de luni de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, procurorul militar Bogdan Pîrlog – care conduce Asociația „Inițiativa pentru Justiție” – a prezentat o critică dură la adresa modului în care funcționează în prezent sistemul judiciar. El a susținut că degradarea acestuia nu ar fi rezultatul unei singure influențe interne sau externe, ci al unei colaborări între grupuri din interiorul instituțiilor și alte grupuri din afara lor. Potrivit lui, fiecare ar fi acționat în zona sa de influență, contribuind treptat la aducerea unui sistem deja imperfect într-o situație pe care el o consideră „de moarte clinică”.
În opinia sa, dacă se dorește o reformare reală, soluțiile ar trebui aplicate sincronizat, prin efort comun, altfel inițiativele vor rămâne fără efect practic.
Cum s-ar controla structura judiciară
Pîrlog a arătat că modificările legislative din ultimii ani ar fi creat mecanisme prin care o majoritate restrânsă din Secția pentru judecători ar putea influența principalele decizii din justiție. El a explicat că, din nouă membri aleși, cinci formează majoritatea necesară. Aceștia pot numi președintele Înaltei Curți fără criterii clare, susține el, iar apoi, împreună, pot desemna comisiile care selectează conducerile curților de apel.
În plus, aceeași majoritate ar influența promovările la Înalta Curte și evaluările profesionale, despre care procurorul afirmă că nu se bazează pe merit real, din cauza unor interviuri și evaluări pe care le consideră sub standardele profesionale necesare.
Continuitatea puterii
El a insistat și asupra ideii că actualele reguli de numire și vot ar permite consolidarea pe termen lung a aceleiași influențe în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM).
Pîrlog a detaliat: președinții curților de apel – desemnați de comisii stabilite de aceeași majoritate – joacă un rol decisiv în promovările la nivelul instanțelor care soluționează definitiv majoritatea cauzelor din România. În plus, structura actuală de vot ar permite unei minorități din sistem să obțină un număr disproporționat de locuri în următorul CSM, ceea ce ar menține influența pentru încă șase ani. El a numit acest model „feudal” și consideră că modificările legislative recente au fost elaborate chiar de persoane din interiorul sistemului judiciar.
Paralele cu 2018
Pîrlog a mai afirmat că și încercările de modificare legislativă din 2018, care au stârnit controverse majore, ar fi fost concepute tot cu implicarea unor specialiști din sistem, care ar fi știut exact cum să introducă câteva schimbări tehnice capabile să destabilizeze mecanisme cheie.
El a comparat această situație cu intervenția unui ceasornicar: cine cunoaște în detaliu mecanismul știe de unde să scoată câteva „rotițe” pentru a-l opri. În schimb, spune că pentru cine vine din afara sistemului – chiar și cu experiență mare în procuratură – nu este ușor să înțeleagă în profunzime toate detaliile de funcționare ale instanțelor, la fel cum judecătorii nu cunosc în totalitate finețurile activității parchetelor.
