Un document al SUA arată că Havana ar fi trimis între 1.000 și 5.000 de combatanți pentru a lupta alături de forțele rusești în Ucraina
Administrația președintelui Donald Trump a lansat o campanie diplomatică amplă, pentru a bloca adoptarea unei noi rezoluții a ONU care cere ridicarea embargoului american asupra Cubei, vechi de peste șase decenii. Conform unei telegrame interne obținute de Reuters, diplomații americani au primit instrucțiuni să convingă alte state să respingă sau să se abțină la vot, argumentând că regimul cubanez sprijină activ mașina de război a Rusiei în Ucraina.
Documentul, datat 2 octombrie și transmis către zeci de ambasade ale SUA, arată că Havana ar fi trimis între 1.000 și 5.000 de combatanți pentru a lupta alături de forțele ruse. Diplomații sunt îndrumați să folosească aceste informații în discuțiile cu guvernele locale, subliniind că rezoluția ONU „învinovățește pe nedrept” Statele Unite pentru dificultățile Cubei, pe care Washingtonul le atribuie corupției și incompetenței regimului de la Havana.
Rezoluția, adoptată anual în Adunarea Generală începând cu 1992, are caracter neobligatoriu, dar reflectă pozițiile politice ale statelor membre. Anul trecut, 187 de țări au votat pentru ridicarea embargoului. Doar SUA și Israel s-au opus. Administrația Trump vizează reducerea numărului de voturi favorabile prin mobilizarea partenerilor strategici. „Voturile împotrivă sunt ideale, dar și abținerile sau absențele pot fi utile”, se arată în telegramă.
De la revenirea la Casa Albă, Trump a înăsprit semnificativ politica față de Cuba: a dublat sancțiunile, a reintrodus statul insular pe lista sponsorilor terorismului, a restrâns transferurile financiare și a penalizat țările terțe care colaborează cu personal medical cubanez. În paralel, Washingtonul a înăsprit presiunea asupra Rusiei, amenințând cumpărătorii de petrol rusesc cu sancțiuni și autorizând schimbul de informații sensibile cu Ucraina, pentru atacuri asupra infrastructurii energetice a Moscovei.
Pe lângă acuzațiile legate de implicarea în războiul din Ucraina, telegrama diplomatică oferă diplomaților peste 20 de puncte de discuție, printre care gestionarea defectuoasă a resurselor interne de către Havana, restricțiile asupra drepturilor fundamentale și rolul destabilizator al Cubei în emisfera vestică. Oficialii americani susțin că regimul cubanez exploatează anual rezoluția ONU, pentru a poza în victimă și că democrațiile aliate nu ar trebui să legitimeze această strategie.
„Administrația Trump nu va rămâne pasivă în fața unui regim ilegitim care amenință securitatea națională a Statelor Unite și a aliaților noștri”, a transmis un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
De partea cealaltă, ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a cerut ONU să intervină pentru a opri „agresiunea” americană în regiune, denunțând operațiunile antidrog ale SUA din Caraibe ca „un pretext ridicol” pentru acțiuni militare.
Embargoul comercial impus Cubei datează din perioada Războiului Rece, fiind introdus după revoluția condusă de Fidel Castro în 1959. Deși rezoluțiile ONU exercită presiune politică, doar Congresul american poate decide ridicarea efectivă a embargoului. Între timp, insula se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, marcată de lipsuri acute, infrastructură în colaps și inflație galopantă, probleme pentru care Havana acuză direct sancțiunile americane.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
