Conform celor mai recente date oficiale, deficitul bugetar al României a crescut la 3,68% din PIB în primul semestru al anului 2025, comparativ cu 3,62% în aceeași perioadă a anului trecut
În ciuda reformelor fiscale dure și a promisiunilor de disciplină bugetară, România pare să piardă din nou lupta cu deficitul. Guvernul, care a fixat pentru 2025 o țintă ambițioasă de deficit de 7% din PIB, riscă să o depășească cu cel puțin un punct procentual, avertizează analiștii unei bănci, într-un raport semnat de Anca Maria Negrescu, Iulia Corlănescu și Alexander Ragea, scrie Hotnews. Estimarea lor plasează deficitul la peste 8% din PIB în acest an, în ciuda pachetului fiscal implementat la 1 august și a reducerilor de cheltuieli anunțate de Executiv.
În pofida acestor dezechilibre evidente, agențiile internaționale de rating nu vor sancționa România pentru moment, susțin autorii, sugerând că piețele financiare internaționale rămân, deocamdată, în expectativa rezultatelor concrete ale reformelor promise.
Conform celor mai recente date oficiale, deficitul bugetar al României a crescut la 3,68% din PIB în primul semestru al anului 2025, comparativ cu 3,62% în aceeași perioadă a anului trecut. În cifre absolute, asta înseamnă o gaură de 69,8 miliarde lei în primele șase luni, cu aproape 10% mai mult, față de perioada similară din 2024.
Această deteriorare are loc pe fondul unei creșteri mai lente a veniturilor (12,7% față de 13,6% la final de mai), în timp ce ritmul cheltuielilor publice a rămas stabil, situându-se la 12,1% în ritm anual. Practic, statul încasează prea puțin pentru cât cheltuie, iar pârghiile de redresare par tot mai fragile.
Pe 9 iulie, premierul Ilie Bolojan anunța lansarea unui prim pachet de consolidare fiscală, menit să aducă venituri suplimentare și să reducă presiunea pe buget. Acesta include măsuri fiscale fără precedent: majorarea TVA standard de la 19% la 21%, creșterea cotelor reduse pentru alimente, medicamente, energie și servicii culturale la 11%, precum și accize sporite pentru combustibili, alcool, tutun și zahăr.
Sectorul bancar este și el vizat, cu o dublare a taxei pe cifra de afaceri (de la 2% la 4%), în timp ce pensiile mai mari de 3.000 lei sunt supuse unei contribuții de asigurări sociale de 10%, extinzând semnificativ baza de impozitare. Guvernul speră să reducă presiunea pe buget fără să afecteze pensiile mici și salariile minime.
Noile taxe, intrate în vigoare de la 1 august, vor duce la o accelerare a inflației în perioada imediat următoare, iar o relaxare monetară ar alimenta și mai mult presiunile inflaționiste.
În paralel, piața muncii dă semne de stagnare. Rata șomajului s-a menținut la 5,8% în iunie, însă față de aceeași lună a anului trecut, este mai mare cu 0,6 puncte procentuale. Mai grav este faptul că numărul total al persoanelor active a scăzut cu 12.000 doar în luna iunie, ajungând la aproximativ 8,1 milioane.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
