Planul convenit între România și Comisia Europeană este reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, în următorii șapte ani
Măsura de reducere a deficitului trebuia să fie, deja, aplicată de la 1 aprilie, așa cum prevede calendarul. Guvernul a amânat, însă, luarea unor măsuri nepopulare, invocând contextul electoral. Bruxelles-ul avertizează acum că întârzierea poate atrage sancțiuni dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene.
Într-un răspuns oficial pentru profit.ro, Comisia Europeană subliniază că este crucial ca România să acționeze „decisiv și rapid” pentru a implementa integral reforma fiscală. Potrivit estimărilor CE, fără corecții, deficitul ar putea ajunge la 8,6% din PIB în 2025, după ce anul trecut a depășit 9%.
Pentru a atinge ținta de deficit de 7% în acest an, autoritățile de la București trebuie să adopte măsuri suplimentare de ajustare fiscală de cel puțin 40 de miliarde de lei, cu 10 miliarde peste estimările inițiale. Acum, reforma fiscală, chiar dacă ar fi adoptată complet și fără întârziere, nu mai este suficientă pentru echilibrarea bugetului.
Planul prevede creșterea veniturilor cu 1,3% din PIB în 2025 (circa 25 de miliarde de lei), dar Guvernul a mizat în prima parte a anului, doar pe câteva modificări punctuale: majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, reducerea plafonului pentru microîntreprinderi și eliminarea scutirilor fiscale, în domenii precum IT și construcții. Acestea ar genera aproximativ 7 miliarde de lei, o sumă mult sub necesar.
În paralel, un grup tehnic format din reprezentanți ai principalelor partide discută zilele acestea soluții de criză: comasări de instituții, tăieri de sporuri și reduceri de personal în administrațiile locale. Se ia în calcul și plafonarea primelor și eliminarea celui de-al 13-lea salariu în companiile și agențiile de stat.
Contextul este agravat de faptul că România nu a transmis Comisiei raportul de progres privind reducerea deficitului, fiind singurul stat aflat în procedură de deficit excesiv care nu a respectat termenul-limită. Evaluarea oficială a CE este așteptată pe 4 iunie, iar rezultatul va influența nu doar accesul la fondurile europene, ci și percepția piețelor financiare și a agențiilor de rating asupra României.
Comisia avertizează că un eventual nou Guvern, nu poate cere reconfigurarea planului fiscal, fără a menține același nivel de ajustare bugetară. Reforma trebuie să rămână centrală, iar orice întârziere riscă să compromită nu doar stabilitatea macroeconomică, ci și viitorul PNRR, întrucât cererea de plată numărul 4 este condiționată de aplicarea acestei reforme.
Bruxelles nu mai oferă spațiu de manevră. România riscă nu doar sancțiuni financiare, ci și o pierdere de credibilitate pe termen lung în ochii partenerilor europeni.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
