Este pe punctul de a fi încheiată una dintre cele mai tensionate situații din navigația pe Dunăre, cea provocată de refuzul autorităților din Bulgaria de a coopera pentru dragarea căii de navigație pe sectorul comun româno-bulgar. Dragarea înseamnă scoaterea aluvinilor aduse de ape pentru a fi asigurată adâncimea necesară circulației navelor. Din cauza acestor neînțelegeri, în perioadele secetoase din ultimii ani, când nivelul Dunării era scăzut, s-a ajuns frecvent la blocarea navigației pentru că nu era asigurată adâncimea pe sectorul româno-bulgar. Statul român are obligația asigurării condițiilor de navigație pe sectorul românesc al Dunării în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad din 1948.
Pe de o parte trebuie asigurate adâncimile minime de navigație, recomandate de Comisia Europeană a Dunării, de 24 picioare, adică 7,2 metri, pe șenalul navigabil al Dunării Martitime, de la Sulina la Brăila și de 2,5 metri pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Baziaș. Altă activitate importantă este semnalizarea sectoarelor pe care sunt asigurate adâncimile, prin balize și geamanduri, dar și prin harta electronică a Dunării. Toate aceste operațiuni sunt realizate prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care este, practic, administrația Dunării.
„Nodul gordian“ pe sectorul româno-bulgar
De aproape trei decenii, bulgarii nu au fost interesați de asigurarea adâncimilor de navigație, nu au efectuat dragaje, dar nici nu au permis AFDJ Galați să intervină pe sectorul bulgar, interdicția fiind impusă printr-un acord din 1956. La nivelul Ministerelor de Externe și Ministerelor Transporturilor din România și Bulgaria au fost discuții interminabile despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje și pe sectorul bulgar. „Statul român, prin Ministerul de Externe și cu implicarea Ministerului Transporturilor poartă discuții cu Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria și cu Ministerul Transporturilor de acolo, pentru că se dorește ca acel acord, încheiat în 1956 cu Republica Populară Bulgară, să fie actualizat, în sensul că atunci când nu este asigurată adâncimea să permită și intervenția părții române cu lucrări de dragaj pe sectorul administrat de ei“, ne declara în urmă cu doi ani directorul AFDJ Galați, Dorian Dumitru. Aceste disensiuni au ajuns și la arbitrajul Comisiei Europene, care e interesată ca navigația pe Dunăre să se desfășoare în condiții bune, mai ales că investește sume uriașe în dezvoltarea Strategiei Dunării. Nici Comisia Europeană nu a avut prea mult succes în detensionarea situației.
Veste bună: autoritățile din Bulgaria au devenit cooperante
Până la urmă, rezolvarea situației a venit printr-o surprinzătoare schimbare de atitudine a autorităților navale din Bulgaria, care în 2018 au început să efectueze dragaje pe sectorul bulgar. Potrivit directorului AFDJ Galați, această schimbare a fost primită cu entuziasm, autoritățile bulgare fiind felicitate, atât de asociațiile armatorilor, cât și de reprezentanții Comisiei Europene.
„Anul trecut ei au dragat în jur de 250.000 de metri cubi de aluviuni. Asta a constituit un mare eveniment, au fost lăudați peste tot, la toate întâlnirile pe care le-am avut, au fost lăudați și de reprezentanții Comisiei, pentru că ei nu mai făcuseră dragaje de prin 1990. Am avut o întâlnire anul trecut, în decembrie, pentru a analiza ce am făcut anul trecut pentru asigurarea condițiilor de navigație și pentru a discuta despre ce va trebui să facem în 2019. La acea întâlnire au spus că și ei au în plan anul acesta să dragheze aproximativ 150.000 de metri cubi, însă există o condiție, pentru că depinde de fondurile care le vor fi alocate de Ministerul Transporturilor din Bulgaria“, ne-a declarat Dorian Dumitru.
Directorul -AFDJ a mai adăugat că partea bulgară lucrează cu o firmă care a realizat dragaje și în România și lucrările sunt de bună calitate: „Au o firmă din Bulgaria, care a executat aceste lucrări de dragaj cu firma care ne-a executat și nouă dragaje pe un anumit sector. Firma se numește Rapid Dredger și este a unui olandez care are drăgi absorbant refulante cu magazie proprie. Ei au două drăgi dintr-astea, anul trecut le-au adus pe amândouă și au făcut dragaj la Belene. Apreciem activitatea acestei societăți, pentru că își face treaba“. Întrebat dacă această bună colaborare cu autoritățile bulgare poate fi o garanție că nu se va mai repeta blocarea navigației pe Dunăre, directorul -AFDJ Galați a răspuns concis: „Nu pot să garantez pentru -bulgari“.
„Restructurarea regiilor“ a lăsat AFDJ fără flotă
Asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre presupune existența unei flote de nave tehnice, în primul rând de nave pentru dragaje, pentru spargerea gheții și instalarea semnalizărilor. În anii ´90, AFDJ Galați avea o flotă importantă de nave tehnice, dar aceasta a fost împărțită de oficialii din Ministerul Transporturilor la societățile comerciale desprinse din AFDJ la restructurările efectuate de-a lungul anilor. În privința dragajelor, s-a ajuns ca AFDJ Galați să mai aibă o singură navă, draga „Dunărea Maritimă“, construită în urmă cu câțiva ani pentru efectuarea dragajelor la Bara Sulina. În prezent, compania națională e nevoită să lucreze cu firme private.
„În 1998, când s-a făcut prima restructurare a regiilor autonome, au fost înființate mai multe societăți comerciale și atunci activitatea de dragaj a fost trecută la societățile comerciale. Remorcajul a trecut la Resalv, societate de remorcaj și salvare. Am avut drăgi date la o societate de la Giurgiu și la altă societate de la Brăila. În 2002 a mai fost înființată o societate de reparații și construcții hidrotehnice și a trebuit să le mai dăm și lor niște drăgi. La ora actuală, nici în țară nu sunt utilaje pentru dragaje. În afară de societatea de la Brăila, care a fost privatizată și are 3 drăgi cu cupe, nu mai sunt astfel de utilaje. Acum e necesară productivitate mare și utilaje performante, pentru că nu mai poți să închizi navigația ca să faci dragaje“, spune directorul AFDJ, care a demarat un program de refacere a capacității de intervenție. Anul trecut, asigurarea adâncimii de navigație a presupus dragarea, scoaterea din albia Dunării, a unei cantități impresionante, de 1,36 milioane mc de aluviuni.
Program de reconstruire a flotei de la Dunăre
AFDJ Galați se află în derularea unui amplu program de refacere a flotei, din fonduri proprii, cu bani de la buget și cu fonduri europene. Recent, Ministerul Transporturilor și-a dat acordul de principiu pentru dotarea AFDJ cu două drăgi, a căror construire va costa circa 70 de milioane de lei. La șantierul naval ATG Shipyard Giurgiu este în construcție un complex de dragaj în baza unei finanțări de 12.220.000 de euro alocată de Comisia Euro-peană, ce reprezintă 85% din valoarea proiectului. Noul complex de dragaj are trei obiective precise. În primul rând relocarea șenalului navigabil în zona Bechet, al doilea obiectiv este realizarea unui dragaj mai amplu în Portul Corabia, pentru a se asigura accesul navelor la silozurile din port, iar în al treilea rând cu acest -complex de dragaj va fi dezvoltată a doua „pasă pentru navigație“, adică o a doua cale pentru circulația -navelor pe sub podul de la Calafat – Vidin.
