Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ), subliniind că urgența climatică este, în mod esențial, o criză sanitară gravă care afectează omenirea în prezent, nu un scenariu al unui viitor îndepărtat.
OMS avertizează
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a evidențiat faptul că, deși există o nevoie urgentă de acțiune, eforturile globale pentru combaterea schimbărilor climatice sunt insuficiente.
În discursul său, Tedros a explicat că efectele schimbărilor climatice devastează sănătatea populației globale, destabilizează societățile, economiile și afectează dezvoltarea durabilă. Impactul acestora include creșterea riscului de boli precum malaria, febra dengue și holera, provocate de vectori cum sunt țânțarii, care prosperă în condițiile meteorologice extreme.
Mai mult, fenomenele extreme, precum uraganele, inundațiile și incendiile masive, au devenit din ce în ce mai frecvente și mai distructive, conducând la pierderi de vieți omenești, răniți și strămutarea a milioane de oameni.
OMS a avertizat că, fără măsuri imediate, sistemele sanitare globale, deja supraîncărcate, riscă să fie copleșite. Consecințele includ distrugerea infrastructurii medicale, accesul limitat la apă potabilă sigură și creșterea insecurității alimentare, provocată de perturbarea agriculturii și de penuria de resurse alimentare.
Una dintre cele mai grave probleme este lipsa accesului la apă potabilă sigură. Aproximativ 9,2 milioane de copii sunt afectați de această problemă, iar schimbările climatice vor intensifica situația prin secete mai severe, poluarea surselor de apă și salinizarea resurselor de coastă. În plus, insecuritatea alimentară și malnutriția sunt în creștere, afectând în special populațiile vulnerabile.
De asemenea, directorul OMS a atras atenția asupra riscului crescut al migrației în masă, având în vedere că aproximativ 154 de milioane de persoane trăiesc în zone aflate la mai puțin de un metru deasupra nivelului mării, vulnerabile la creșterea nivelului oceanelor.
În fața acestei crize globale, Adunarea Generală a ONU a cerut Curții Internaționale de Justiție să analizeze obligațiile statelor în temeiul dreptului internațional pentru a proteja alte țări și generațiile viitoare de efectele devastatoare ale emisiilor de gaze cu efect de seră. CIJ a audiat argumentele a peste 100 de țări și organizații internaționale și urmează să emită un aviz consultativ în cursul anului viitor.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
