Avizul reprezintă un pas esențial în efortul țării de a echilibra deficitul bugetar și de a respecta criteriile fiscale europene
Avizul Comisiei Europene pentru planul fiscal pe șapte ani al României este un semnal care arată flexibilitatea Uniunii Europene, în raport cu economiile vulnerabile. România beneficiază de această deschidere pentru a implementa măsuri graduale, însă rămâne sub monitorizare strictă. Succesul planului depinde de capacitatea țării de a realiza reforme structurale și de a menține o traiectorie sustenabilă a investițiilor publice, scrie profit.ro.
Obiectivele majore ale planului fiscal
Reducerea deficitului bugetar: România propune o ajustare treptată, cu atingerea unui nivel de 2,4% din PIB în 2031, față de 7,9% estimat pentru 2024. Deși ritmul de reducere a acestuia este lent, strategia reflectă încercarea de a minimiza impactul social și economic al măsurilor restrictive.
Investiții publice ridicate: Planul prioritizează menținerea investițiilor publice la niveluri ridicate, cu un maxim de 7,9% din PIB în 2025. Această abordare sugerează încercarea de a stimula creșterea economică și de a compensa efectele negative ale reducerilor bugetare.
Respectarea jaloanelor PNRR: Reducerea stimulentelor fiscale și extinderea taxării ecologice urmăresc alinierea cerințelor Pactului Verde European. Totuși, implementarea acestora ar putea genera rezistență din partea sectoarelor economice afectate, precum construcțiile.
Datoria publică: Creșterea datoriei publice peste pragul de 60% din PIB până în 2027 creează o zonă de vulnerabilitate majoră, cu un maxim de 62,4% în 2030.
Ratarea unor ținte intermediare ar putea pune presiune suplimentară asupra Guvernului. De asemenea, reducerea facilităților fiscale și impozitarea suplimentară a hidrocarburilor, pot afecta negativ anumite categorii sociale și economice. Mediul de afaceri, în special, ar putea resimți dificultăți, mai ales în contextul unei economii deja afectate de costurile ridicate ale energiei.
