Casa de sondare care a prognozat-o pe Elena Lasconi în turul al doilea al prezidențialelor are câteva repere
Călin Georgescu, candidatul independent care a șocat scena politică prin rezultatul surprinzător la alegerile prezidențiale din 2024, a fost aproape absent din sondajele pre-electorale, care au indicat alte figuri, ca fiind favorite. Casa de sondare care a prognozat-o pe Elena Lasconi în turul al doilea al prezidențialelor, oferă patru explicații pentru această discrepanță, scrie hotnews.
Andrei Roman, CEO al Casei de sondaje AtlasIntel identifică arii intangibile pentru sondajele clasice și răspunsuri ale electoratului, reticent în exprimarea reală a intenției de vot:
- Campania sa intensă pe TikTok și alte platforme digitale a activat un electorat tânăr și greu de cuantificat prin sondaje tradiționale. Călin Georgescu nu a avut afiliere politică recentă și s-a poziționat ca un candidat independent, o alegere care i-a oferit credibilitate în ochii electoratului, dar l-a făcut aproape invizibil pentru metodele tradiționale de sondare. În mod obișnuit, casele de sondare au tendința să subevalueze candidații care nu au o structură de partid în spate, deoarece aceștia nu dispun de mașinării electorale care să mobilizeze oamenii.
- Electoratul lui Călin Georgescu a fost în mare parte format din votanți dezamăgiți de partidele tradiționale, care nu se regăsesc în opțiunile oferite de sondaje. Acest segment de populație, mai greu de identificat este ignorat sau subreprezentat în modelele de eșantionare care folosesc casele de sondare.
- Un alt motiv al invizibilității lui Georgescu în sondaje este că strategia sa de campanie, bazată pe social media, a fost văzută ca insuficientă, pentru a asigura un rezultat semnificativ. Casa de sondare a recunoscut că nu a anticipat viralitatea mesajelor sale pe TikTok și capacitatea acestora de a mobiliza un public pasiv.
- Candidații independenți sunt adesea considerați opțiuni „neortodoxe”, iar votanții pot fi reticenți în a-și declara intențiile într-un sondaj de opinie. Georgescu a capitalizat pe sentimentul de revoltă împotriva sistemului, ceea ce a determinat mulți susținători să păstreze tăcerea până în ziua votului. Aceasta este o problemă clasică în sondajele politice, denumită „spirala tăcerii” , în care votanții nu-și exprimă opțiunea, dacă aceasta contravine normelor sau așteptărilor generale.
Rezultatul neașteptat al lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale demonstrează limitate sondajelor tradiționale de a anticipa tendințele electorale emergente. Strategia sa de campanie bazată pe un mesaj direct, promovat intens în mediul digital și lipsa oricărei legături recente cu sistemul politic, l-au transformat într-o surpriză electorală majoră. Eșecul de măsurare corectă reflectă nu doar schimbările din electoratul românesc, ci și necesitatea ca metodele de sondare să evolueze pentru a capta fenomenele politice ale viitorului.